Conflictul « Sanatatea

Astazi voi vorbi despre conflict. Caci nu exista manie fara conflict. Nu exista razbunare fara conflict. Deci, totul duce la conflict. Astazi vom vorbi despre prima parte a conflictului, legata mai mult de partea teoretica a conflictului.

Conflict inseamna ciocnire materiala sau morala violenta, situatie contraversata, stare de dusmanie (conflict armat, social, psihologic, politic, economic etc.).

Conflictul in viziunea lui Daniel Sapiro este asociat cu un arbore. Fiecare parte a lui reprezinta o parte componenta a conflictului.

Solul - mediul social in care izbucneste conflictul (familia, colectivul, societatea)

Radacina - cauzele multiple ale conflictului

Tulpina - (diferite parti) - partile implicate in conflict

Scorbura - problema clar definita a conflictului

Florile - emotiile proprii pozitive si negative ale celor implicati in conflict

Frunzele - actiunile concrete ale persoanelor implicate

Fructul - solutia rezolvarii conflictului

Orice mar care nu este mancat la timp, cade, si din semintele lui ia nastere un nou pom. Asa si orice conflict care nu este rezolvat la timp serveste premisa pentru nasterea altui conflict.

Exista semnale, indici a conflictului
Conflictul poate fi dezamorsat in fasa. Indicii si fazele agravarii progresive a conflictului pot fi: disconfortul, incidentele, neintelegerile, tensiunea si criza.

Disconfortul este un fel de jena, o emotie sau ceva neplacut. Disconfortul se manifesta prin stare de spirit nemultumita, prin nesatisfactie, presimtirea unei probleme acute si nedorite. In acest caz e foarte binevenita luarea situatiei.

Incidentele sunt fapte marunte, dar suparatoare, intamplate fara vointa expresiva a cuiva, care intristeaza si irita.

In aceasta stare de manifestare a conflictului apare un schimb scurt, acut, fara a lasa vreo reactie interna de durata. Semnalul care informeaza ca persoana e participanta la un incident ce poarta in sine grauntele conflictului, de obicei e neinsemnat. Orice maruntis poate provoca o neliniste sau o iritare temporara, care peste cateva zile va fi uitata. Un incident neinsemnat, fiind inteles gresit poate sa duca la escaladarea conflictului.

Neintelegerile sunt situatiile de dublu, ambiguitatile, in care partenerii se interpreteaza gresit si trag concluzii tenditioase pentru ca devin suspiciosi si resentimentali.

Neintelegerea este al treilea semnal nu mai putin semnificativ ca celelalte. In general, confuzia este o percepere deformata a lucrurilor si relatiilor in care motivele si faptele sunt concepute gresit.

Intreaga omenire adesea nimereste in asemenea situatii de neintelegere, facand concluzii false, deseori din cauza exprimarii insuficient de clare a gandurilor sau din cauza lipsei corelatiei. Uneori neintelegerea e provocata de faptul ca situatia data e legata de incordarea emotionala a unora din participanti. In acest caz gandurile sale sunt indreptate spre una si aceiasi problema. Si deci perceptia problemei si a intelegerii situatiei ia amploare negativa.

Tensiunea este deja starea de incordare, iritare, ingrijorare si alerta permanenta fata de presupusa rea vointa a partenerului.

Tensiunea se caracterizeaza printr-o stare de incordare stresanta, ce denatureaza perceptia omului despre partener si chiar multe din actiunile sale. Aici relatiile se complica prin atitudini negative si idei fixe. Sentimentele privind atitudinea fata de oponent se inrautatesc considerabil. Insa raportul si relatiile cu el devin izvorul unei neconstante nelinisti, situatia e asemanatoare unui arbore batran si uscat, gata de izbucnire, chiar de la prima flacara.

Criza este conflictul deschis, cearta, violenta sau ruperea relatiei dintre partile negociatore. Este nivelul de conflict ce prevede ruperea oricaror legaturi interpersonale si care este urmata de efectul instrainarii, adica incepe acea categorie filosofica si psihologica ce consta in transformarea rezultatelor activitatii in ceva ce nu depinde de om si il domina.

Situatia de criza este un razboi adevarat. Aici partenerii incearca pe diferite cai sa se doboare unul pe altul. Nu se mai iau in considerare acele iertari, scuze, acele atitudini ce au fost mai inainte.

Trebuie sa cunoastem ca cauzele conflictelor pot fi provocate de mai multi factori. Aici apare o clasificare: conflicte constructive si destructive. Cele constructive se solutioneaza la timp.

Cauzele ce provoaca conflictele constructive sunt:
- nesatisfactia remunerarii materiale
- conditii nesatisfacatoare de munca
- neajunsuri in organizarea muncii
- neasigurarea ritmicitatii de munca
- necorespunderea drepturilor si obligatiunilor
- un regim incomod de lucru
- neajunsuri in tehnologie
- neasigurarea cu resurse
- nereglamentarea stricta a sarcinilor
- un nivel scazut al disciplinei de productie
- structuri organizationale care genereaza conflicte
- necorespunderea intereselor

Cauzele ce provoaca conflictele destructive:
- actiunile incorecte ale conducatorului
- incalcarea eticii profesionale
- lipsa de tact
- incalcarea legislatiei
- aprecierea incorecta a rezultatelor muncii
- actiunile incorecte ale subalternilor
- actiunile incorecte ale conducatorului si subalternilor. (Vasile Sofronie, doctor in medicina)