Mania (partea I) « Sanatatea

Data trecuta am vorbit despre toleranta si colectiv, lideri formali si neformali. Astazi vom continua despre toleranta in colectiv, dar intr-un aspect mai specific - toleranta si mania. Mania in general este o stare de iritare puternica, dar trecatoare, mania mai este si o suparare, o furie stapanita.

Stiti si d-stra ca multi din noi sunt cam maniosi. La unii nu le place una, altora - altceva, nu ne place, ducem ura fata de cei de la putere, cei ce au venit la putere; nu ne plac cei din opozitie; nu ne place sotia, sotul, etc. Cautam mereu ceva, cautam si nu stim ce cautam.

A fi manios inseamna a simti sau a exterioriza o suparare profunda. Mania ia nastere cand supararea este scapata de sub control, lasand-o sa creasca in intensitate pana cand erupe intr-o izbucnire violenta. Disputele violente survenite in colectivul de munca sunt o consecinta a unui singur incident. Se pare ca ele sunt o consecinta a atitudinii personale si a stresului acumulat al oamenilor. Ceea ce contribuie la aceasta acumulare de stres este avalansa de informatie careia trebuie sa-i facem fata in fiecare zi. David Lewish intr-o carte de a sa scrie: "In prezent multi oameni sunt inghititi de un potop de date. Coplesiti de informatii... ei devin extrem de stresati, impulsivi, incapabili sa-si desfasoare normal activitatile din cauza stresului, generat de incercarea de a alege din noianul de informatii si de a le intelege."

Mania este generata si de ceea ce introducem in organism. Doua studii de proportii au aratat ca atitudinea tot mai ostila din prezent are legatura cu fumatul, cu consumul de alcool, cu o alimentatie nesanatoasa, care nu stiu a duce un mod sanatos de viata, nu combina munca intelectuala cu cea fizica, dorm mai putin de 7 ore pe zi. Acest stil de viata larg raspandit intensifica stresul si frustarea, care irup sub forma injuraturilor a nerabdarii si a intolerantei.

Intocmai cum un vulcan care irupe le provoaca mari necazuri celor ce traiesc in imprejurimi, o persoana foarte furioasa le face mult rau celor din jur si chiar lor insasi. In ce fel? "Faptul de a actiona sub impulsul maniei duce la si mai multa agresiune." se afirma in The Journal of American Medical Association. Potrivit cercetarilor, barbatii maniosi "vor muri foarte probabil in jurul varstei de 50 de ani, spre deosebire de cei care nu dau frau liber maniei." In mod asemanator, asociatia americana de cardiologie a afirmat "In comparatie cu barbatii care isi tin firea sub control, cei ce au izbucniri de manie sunt de doua ori mai expusi riscului de a suferi un accident vascular cerebral". Aceste avertismente sunt valabile pentru ambele sexe. Dr. Redford B.Willams a afirmat in revista JAMA urmatoarele: sfatul simplist: "Da frau liber maniei, n-o tine-n tine, nu poate... fi de ajutor. Mult mai important este sa invatam, sa ne analizam sentimentele de manie si apoi sa le tinem sub control". El recomanda sa ne intrebam:

1. Este aceasta situatie importanta pentru mine?
2.Sunt gandirile si sentimentele mele in conformitate cu faptele reale?
3. Se va schimba situatia de fata in asa fel ca n-are nici un rost sa ma manii?

Scriitorul Frank Donovan facea urmatoarea recomandare: "Faptul de a evita mania - sau mai exact, de a pleca de langa cei pe care te-ai suparat - este o strategie foarte importanta si eficienta la formele grave de manie."

Suntem toti maniosi, mult nu ne place. La incheiere, vreau sa va spun cateva sfaturi: lasa mania, paraseste iutimea, nu te supara, fii tolerant, astfel iti vei pastra o atitudine buna cu colegii, prietenii, iti vei pastra sanatatea si-ti vei prelungi viata cat a ta, atat si a celor din jur.

Si tineti minte, ca "mania, adica focul nu se poate stinge decat atunci cand e scanteie, dupa aceea e tarziu" spunea Papine. Gandeste-te acum. Pe urma va fi tarziu. (Vasile Sofronie, doctor in medicina)