Muscaturile si intepaturile de animale

Toate animalele îi pot provoca omului plăgi prin muşcătură, înţepătură, împunsătură, zgârietură.
Când plaga este produsă de gură (aparat bucal) este vorba de muşcătură, iar când leziunea se produce cu ajutorul unui ac ori cu ajutorul unei trompe ascuţite se numeşte înţepătură (albine, viespi, bondari, scorpioni, ţânţari etc).

Muşcăturile şi înţepăturile sunt periculoase căci pe lângă rana şi hemoragia pe care o produc, ele se pot infecta cu microbi, virusuri şi paraziţi existenţi în saliva din gura animalelor şi care pot provoca diferite boli. În plus, unele animale introduc în plagă venin ori substanţe care produc stări alergice grave.

Muşcăturile de câini
Ca animal însoţitor al omului, câinele îi produce acestuia cele mai multe muşcături. In ultimul timp când populaţia canină a crescut şi în mediul urban, muşcăturile de câini la oraş reprezintă 80-90% din toate muşcăturile de animale. În majoritatea cazurilor victimele sunt muşcate de proprii câini, de câinii vecinilor şi prietenilor. Copiii şi bătrânii cei mai ataşaţi de animale sunt şi cele mai frecvente victime ale muşcăturilor de câini. Jumătate din muşcăturile câinilor se observă la copii.

Rănile produse de muşcătură se întâlnesc mai ales la părţile descoperite: faţă, mâini, picioare. Gravitatea este mai mare dacă muşcătura s-a produs la cap. Pe lângă rană, muşcătura de câine este periculoasă pentru că produce hemoragie, iar odată cu saliva şi dinţii animalului se introduc în rană microbi care provoacă infecţii (abces, tetanos, turbare etc). De aceea, după orice muşcătură de câine se va consulta medicul.

Primul ajutor. Dezinfecţie şi pansament steril. Prevenirea muşcăturilor de câine trebuie să aibă în vedere evitarea jocului cu câinii vagabonzi, necunoscuţi, educarea copiilor pentru a nu se juca sau întărâta câini străini. De asemenea, nu se vor ţine în braţe câini când există prin apropiere pisici, alţi câini sau alte specii de animale (iepuri, păsări).

Câinii nu vor fi treziţi brusc din somn şi nu vor fi mângâiaţi imediat după trezirea din somn, căci ei nu-şi recunosc în aceeaşi clipă stăpânul. Nu se vor deranja câinii pe timpul cât aceştia mănâncă sau alăptează puii.

Muşcăturile de păianjeni
Păianjenii nu sunt agresivi, ei atacă numai dacă sunt deranjaţi, numai femela este veninoasă. Veninul este introdus în plagă odată cu saliva. Muşcăturile se observă mai des la mâini, picioare, şezut, în special în anotimpul călduros. Simptomele sunt asemănătoare ca la muşcătura de şarpe dar mai puţin grave.

Muşcăturile de căpuşă
Se întâlnesc în sezonul cald mai ales la copiii până la vârsta de 14 ani, în timpul excursiilor prin pădure, după culcatul pe iarbă sau după contactul cu animalele parazitate (câini). Majoritatea muşcăturilor (60%) se observă la picioare. La locul muşcăturii apare mâncărime şi o roşeaţă, cu diametrul de un cm. cu centrul albicios.

Căpuşa nu se vede dacă este mică, sau dacă este acoperită de îmbrăcăminte. La unii copii se întâlnesc şi paraliziile membrului muşcat sau altor regiuni ale corpului datorită toxinei eliberate de insectă. Unele căpuşe pot transmite şi boli infecţioase.

Primul ajutor. Se extrage insecta după ce mai întâi este omorâtă aplicând pe ea eter. spirt sau gheaţă. Se recomandă ca în cazul unei paralizii la copii să se caute cu atenţie pe tot corpul prezenţa unei căpuşe.