Grupul mare de maladii cu denumirea generică de alergie atipică include: febra de fân (senzaţii de arsură oculară, guturai, cauzate de prezenţa polenului sau a mucegaiului), eczema alergică (pielea inflamată, roşie, solzoasă, alergiile alimentare şi polenice), astmul alergic (respiraţia îngreunată în urma acţiunii substanţelor inspirate, la care este sensibil organismul), reacţia anafilactică (reacţia extremă la alergeni, punând în pericol viaţa, urmată de erupţii, tumefiere, respiraţie îngreunată şi, în sfârşit, de un „şoc" - denumirea medicală a colapsului, situaţie în care tensiunea arterială scade mai jos de nivelul minim necesar pentru întreţinerea vieţii).

Simptomele alergice sunt declanşate de dereglările de identificare ale sistemului imunitar. Sistemele de protecţie, când acţionează normal, ne protejează de corpii străini. Corp străin este considerat tot ce vine din exterior: bacterii, virusuri şi ciuperci, care încearcă să ne molipsească, sau una dintre celulele noastre, care doreşte să crească şi să devină canceroasă, sau substanţe de provenienţă străină, cum sunt medicamentele, polenul şi sporii mucegaiului.
Alergia, notiuni si profilaxie
Majoritatea dintre noi avem un sistem imunitar care ne ajută să trăim „în pace" cu natura înconjurătoare, şi din această cauză nu reacţionăm cu lacrimi, guturai şi erupţii la polenul sau perişorii din blana pisicilor. Unii dintre noi, însă, au un sistem imunitar extrem de sensibil, care luptă intens în cazul invaziei substanţelor din exterior.

În urma acestor bătălii, suferindul alergic - corpul omului - manifestă diferite simptome maladive. Principalul vinovat de aceste simptome este substanţa numită histamină, formată de un anumit tip de luptători imuni, mastocitele. Iată din ce cauză antihistaminele - alte substanţe care stopează producerea histaminei de către mastocite - contribuie la ameliorarea reacţiilor alergice.

S-a constatat, în timpul experienţelor de laborator, că acidul nicotinic şi derivata lui, nicotinamida opreau producerea histaminei de către mastocite. În cazul alergiei la oameni, acidul nicotinic contribuie la reducerea gravităţii reacţiei alergice.

Într-adevăr, în cercetările întreprinse asupra omului, în cazul administrării nicotinamidei sub formă de injecţii intramusculare sau intravenoase. s-a înregistrat o reducere bruscă a simptomelor febrei de fân.

După cum demonstrează cercetările, acidul pantotenic ameliorează guturaiul alergic şi înfundarea nasului.

Ciancobalamina acţionează benefic în cazul astmului alergic, erupţiilor cronice, dermatitei alergice cronice şi sensibilităţii la sulfite (prezente, de exemplu. în gălbenuşul de ou şi în unele vinuri).

Alte cercetări demonstrează reducerea simptomelor alergice sezoniere în cazul administrării vitaminei C (acidul ascorbic). În acelaşi timp, ea vă protejează de periculoasele reacţii anafilactice.

Vitamina E are şi ea, cel puţin conform studiilor clinice, unele calităţi antihistaminice, dar cercetările ştiinţifice deocamdată au fost desfăşurate doar fragmentar. Există mai multe cauze pentru administrarea vitaminei E şi aceia dintre noi care au grijă de propria sănătate o folosesc deja.

Insuficienţa calciului şi a magneziului poate agrava simptomele astmatice alergice, întrucât s-a demonstrat că există o strânsă legătură între nivelul calciului şi magneziului şi simptomele alergice.

Molibdenul este un microelement necesar pentru dezintoxicarea în cazul sulfiţilor, iar insuficienţa lui este specifică persoanelor sensibile la sulfiţi.

Deficitul zincului agravează, după toate probabilităţile, starea sănătăţii persoanelor cu sensibilitate chimică sporită. Administrarea acestui element pentru compensarea deficitului contribuie la împiedicarea producerii histaminei de către mastocite. Administrarea zincului sub formă ionică din compuşi anorganici (nu sub formă de compus complex), cum ar fi sulfatul de zinc, poate provoca deficitul cuprului, care poate evolua până la anemie.

Cercetările au demonstrat că unul dintre bioflavonoizi, cuarcetina, atenuează simptomele alergice, prevenind eliberarea histaminei de către mastocite şi suprimând procesele inflamatoare.

Acidul oleinic, conţinut în uleiul de măsline, frânează producerea histaminei. Ar fi bine să folosiţi acest ulei pentru prepararea alimentelor. Acidul linoleic şi untura de peşte, de asemenea, se opun proceselor inflamatoare de provenienţă alergică - rinită, lăcrimare, ochi congestionaţi, respiraţie şuierătoare, prurit şi hiperemie cutanată, erupţii. În atenţia bolnavilor de diabet: untura de peşte poate fi cauza unor schimbări neaşteptate ale nivelului zahărului în sânge. Când consumaţi untură de peşte controlaţi-vă periodic nivelul zahărului şi stopaţi tratamentul dacă acesta devine dificil de controlat.

Acţiunea continuă a factorilor iritanţi agravează, bineînţeles, boala. Deşi această afirmaţie sună banal, este necesar să accentuăm acest lucru. Dacă sunteţi o persoană „alergică" sau „sensibilă" şi nu aţi făcut un test la alergolog privind reacţia la alergenii din mediul înconjurător, alimente şi suplimente alimentare, este necesar să o faceţi. Cea mai bună tratare a simptomelor este excluderea cauzelor, dacă este posibil. Uneori se pare că vă „ofensaţi" sistemul imunitar, dar, dacă nu intenţionaţi să locuiţi sub un clopot de sticlă, trebuie să găsiţi căi adecvate de rezolvare a problemei. Ca supliment al alimentaţiei curative, reducerea artificială a sensibilităţii alergice (cu ajutorul injecţiilor speciale) vă poate acorda un oarecare armistiţiu cu sistemul imunitar excesiv de activ al organismului.

RECENT

2018 Sănătatea - Publicaţie de sănătate şi divertisment