Potrivit definiţiei strict medicale, diareea înseamnă scaun cu frecvenţă anormală. Mai folosim acest termen şi pentru a descrie scaunul lichid. Indiferent de definiţie, diareea are o mulţime de cauze. Una dintre ele, inflamaţiile intestinelor, provoacă diareea care poate să dureze ani de zile.

Alte cauze sunt infecţiile virale (viroza intestinală), produsele infectate cu bacterii (de la diareea călătoriilor până la holera care pune în pericol viaţa), paraziţii (dizenteria amibiană). Unele persoane au diaree din cauza sensibilităţii alimentare, cum este, de exemplu, intoleranţa faţă de lapte. În sfârşit, diareea poate fi provocată şi de administrarea excesivă a antibioticelor şi a „purgativelor chimice", cum este, de exemplu, magneziul sau sorbita (înlocuitorul zahărului în produsele de cofetărie pentru bolnavii de diabet). O astfel de diaree încetează imediat ce întrerupeţi tratamentul cu preparatul respectiv.

Tratamentul necesar în cazul altor tipuri de diaree depinde, bineînţeles, de cauzele dereglării. Mai jos sunt descrise maladiile inflamatoare ale intestinelor şi, de asemenea, alergia alimentară. Este prezentată descrierea sumară a tuturor tipurilor de diaree infecţioasă şi sunt propuse recomandări în privinţa dietei în perioada dereglărilor intestinale şi cea imediat următoare.

Diareea virotică
Mulţi viruşi - numărul lor este de ordinul sutelor - din cauza cărora se inflamează gâtul, apar erupţii, febră sau guturai, pot cauza diareea. Pătrunzând în tractul digestiv, virusul provoacă accelerarea mişcării lui (contracţii ale pereţilor intestinului) şi secreţia (formarea mucusului şi dereglarea procesului de asimilare a apei).

În consecinţă, se produc spasmele intestinului, are loc balonarea şi la fiecare 30-60 de minute se formează excremente noi, tot mai lichide. Din fericire, accesele de diaree virotică au loc numai pe perioada a 2-3 zile, însă provoacă multe neplăceri, pentru ca apoi să simţiţi oboseală profundă şi slăbiciune timp de câteva zile.

Dacă simptomele durează numai o zi, este preferabil să le suportaţi fără a administra medicamente. În caz contrar, simptomele maladiei se pot menţine pentru mai mult timp. Însă scaunul lichid de durată trebuie stopat; în caz contrar veţi pierde prea mult lichid şi săruri, pot fi lezate intestinul gros sau rectul, sunt posibile chiar şi sângerări.

Diareea bacteriană
Ca urmare a consumului de alimente infectate cu bacterii „străine", pot apărea simptome destul de grave. Tratamentul depinde de tipul bacteriilor şi de gradul dereglării. În orice caz, dacă diareea dumneavoastră nu dispare pe parcursul a 48 de ore, trebuie să vă adresaţi medicului.

Intoxicaţia alimentară tipică este provocată, de obicei, de stafilococ. În cazul acesta, poate apărea atât starea de vomă, cât şi diareea, colicile puternice, dar, de obicei, lipsesc febra şi alte simptome. Simptomele pot apărea deja la o oră după consumul alimentelor infectate, deşi există şi perioade de latenţă de la 4 până la 8 ore.

Diareea este provocată şi de alte bacterii (salmonela, bacilul dizenoteric, bacilul coli, vibrionul holerei, agentul botulismului), însă în cazul acesta perioada de latenţă durează de la 36 până la 72 de ore şi dereglările pot fi deosebit de grave, ajungând chiar să vă pună viaţa în pericol. Bacteriile care infectează produsele alimentare produc substanţe toxice ce stimulează accelerarea subită a mişcării şi secreţiei intestinelor.

Bacteriile în sine nu provoacă simptome şi din această cauză o astfel de diaree este de fapt o intoxicaţie, nu o dereglare infecţioasă. În cazuri uşoare nu este nevoie de antibiotice. Însă adresaţi-vă imediat medicului dacă aveţi diaree cu sânge, febră, halucinaţii vizuale (dublarea imaginii). dacă înghiţiţi, vorbiţi sau respiraţi cu dificultate şi dacă diareea durează peste 48 de ore. Nu ignoraţi aceste simptome şi nu încercaţi să vă trataţi fără ajutorul medicului.

Diareea parazitară
Paraziţii sunt organismele care trăiesc pe seama altora. Ei pot fi foarte mici (amibele sau lambliile sunt organisme unicelulare) sau gigantice (unele cestode pot atinge lungimea de 2 metri). Infectarea cu paraziţi poate provoca o diaree gravă, cu hemoragii şi febră (dizenteria amibiană) sau o diaree zilnică, pe parcursul câtorva săptămâni, fără alte simptome (lambliile, nematodele). Toate cazurile de diaree parazitară necesită tratament cu medicamente care distrug paraziţii.

Schimbarea alimentaţiei are un rol important pentru normalizarea funcţionării intestinelor în timpul tuturor tipurilor de diaree. Restabilirea funcţionării normale a intestinelor necesită timp: deci nu vă grăbiţi!

Vă propunem următoarele recomandări:

1. În cazul în care s-a declanşat diareea, întrerupeţi imediat consumul alimentelor şi lichidelor. Nu consumaţi nimic cel puţin pe parcursul unei ore.
2. Pentru început, puteţi ronţăi câteva bucăţi de gheaţă, dar nimic mai mult. Dacă starea nu vi se agravează, puteţi mânca puţină îngheţată de fructe. Pe parcursul următoarelor câteva ore nu consumaţi decât acest aliment.
3. Beţi cu înghiţituri mici o băutură care conţine glucoză (dar nu zaharoză) şi săruri de sodiu şi potasiu, pe care le pierdeţi în timpul diareei. Încercaţi să consumaţi 250 ml de băutură pe oră. Menţineţi acest regim pe parcursul primei zile. Puneţi paharul cu băutură lângă pat ca să puteţi bea ziua şi, dacă vă treziţi, noaptea. Folosiţi orice băutură incoloră fără cofeină.
4. În următoarea zi mâncaţi o supă strecurată (din carne de găină sau de vită) şi câţiva biscuiţi săraţi. Continuaţi să beţi (în cantităţi tot mai mari) băutura indicată mai sus sau alte băuturi incolore (care nu conţin sub formă de suspensie proteine şi grăsimi), fără cofeină şi spirt.
5. Dacă aţi suportat bine supa, mâncaţi mai târziu, în aceeaşi zi, puţină carne slabă (30-50 g), carne de pui fără piele sau ouă prăjite. Beţi din ce în ce mai multă băutură incoloră.
6. În următoarea zi consumaţi aceleaşi băuturi, dar creşteţi cantitatea de carne slabă, carne de pui, ouă şi biscuiţi. Puteţi adăuga în alimentaţie puţin orez sau tăiţei. Dacă toleraţi o astfel de mâncare, sunteţi aproape sănătos.
7. În sfârşit, includeţi în alimentaţie lactatele. Începeţi cu 50 g de iaurt şi pe parcursul câtorva zile vă puteţi întoarce la alimentaţia obişnuită.
8. Evitaţi cafeina, alcoolul şi condimentele până la dispariţia simptomelor diareei.

Dacă la reluarea alimentaţiei obişnuite apar din nou diareea sau colicii, reveniţi la etapa precedentă şi aşteptaţi încă o zi înainte de a merge mai departe.

În cazul unei diarei grave sau de durată, se reduce nivelul sodiului în organism şi apar senzaţii de oboseală, slăbiciune, greaţă şi ameţeli. Creşteţi consumul sării de bucătărie şi beţi zilnic una-două ceşti de supă strecurată, pe parcursul câtorva zile după însănătoşire.

Diareea provoacă pierderea potasiului, având drept consecinţă stările de slăbiciune, oboseală, dispneea, ceea ce. de asemenea, încetineşte însănătoşirea. Administraţi sanasol, crescând doza de la o linguriţă pe zi până la una şi jumătate sau administraţi 50-100 mg de gluconat de potasiu de una sau două ori pe zi pe parcursul câtorva zile.

Produsele care conţin salicilat de bismut bazic contribuie la prevenirea diareei virotice şi atenuează formele uşoare de diaree bacteriană. Nu uitaţi că bismutul face excrementele aproape negre şi înnegreşte uneori limba şi buzele. Culoarea neagră trece de la sine, însă vă poate speria, dacă nu vă aşteptaţi la aşa ceva. Dacă plecaţi în călătorie, administraţi bismutul sub formă de soluţie sau pastile (urmând indicaţiile de pe cutie), pentru prevenirea acelei forme de diaree care poate apărea în timpul călătoriilor. În cazul când aveţi deja o formă oarecare de diaree, care nu a trecut în 24 de ore, administraţi salicilat de bismut bazic (sub formă de soluţie).

Contraindicat
Revenirea precipitată la alimentaţia normală vă va provoca, aproape sigur, diaree sau colici, întrucât substanţele toxice sau infecţia din tractul digestiv îl slăbesc pe acesta şi îi reduc toleranţa faţă de alimentaţia solidă normală.

Lactatele cer un efort suplimentar din partea tractului digestiv, întrucât asimilarea laptelui necesită prezenţa unei enzime speciale (lactază), care descompune zahărul lactat. Intestinele bolnave nu mai produc lactaza şi este nevoie de câteva zile pentru revenirea lor la starea normală. Dacă veţi consuma prea devreme lapte sau caşcaval, acestea pot să nu se asimileze şi o să aveţi din nou diaree.