Etiopatogenie
În majoritatea cazurilor, sunt infecții supra-adăugate unei colecistite cronice litiazice (circa 90%). Infecțiile date se propagă la colecist pe cale biliară, limfatică sau hematogenă. Agenții etiologici sunt de cele mai multe ori, germeni din căile biliare: colibacilul, enterococul, stafilococul, streptococul, mai rar intervin germeni anaerobi.
Colecistita acută este întâlnită în cursul infecțiilor puerperale, în bolile infecțioase (febră tifoidă, paratifoidă), în stări septicemice, când germenii ajung pe cale hematogenă la nivelul veziculei biliare și o infectează.
În primele faze ale bolii, peretele colecistului este îngroșat, dar fără alte modificări (colecistita acută catarala). Ulterior, odată cu mărirea gradului de inflamație, organismul se apară și acoperă colecistul cu o substanță izolatoare numita fibrină, menită să împiedice răspândirea infecției, astfel încât colecistul este gros, tensionat, înconjurat de fibrină și lichid (colecistita acută flegmonoasă).
Dacă inflamația se amplifică, peretele vezicular moare, se sparge, și puroiul este eliminat în abdomen (colecistită acută gangrenoasă).
Femeile sunt mult mai predispuse decât bărbații la a dezvolta calculi biliari. Calculii biliari apar la aproape 25% dintre femeile de 60 de ani și mai mult de 50% la cele de 75 de ani. Sunt mai predispuse la aceasta afecțiune persoanele supraponderale, persoanele care au antecedente familiale de litiază, cei care au un nivel crescut de colesterol sau trigliceride, femeile care urmează tratament cu estrogeni în postmenopauză, gravidele.
Factorii favorizanți
- regimul alimentar dezordonat cu alimentație bogata în grăsimi, hipercalorică;
- sedentarismul;
- constipația;
- surmenajul;
Simptome
Durerea este principalul simptom - ea apare în regiunea epigastrică (capul pieptului) și a hipocondrului drept (subcostal pe partea dreaptă), dar poate fi resimțită atât în spate, cât și în umărul drept.
Durerea apare brusc după masă sau în timpul nopții și nu se calmează la încercările pacientului de a obține o poziție confortabilă, împiedică respirația profundă. Poate fi o durere intermitentă, manifestându-se ca niște crize periodice (colica biliara), sau continuă, și nu se calmează ușor în cazul apariției complicațiilor.
Greața și vărsăturile - variază de la gust amar sau metalic matinal, la vărsături alimentare, bilioase (verzui) care duc la calmarea într-o mare măsură a durerii.
Lipsa poftei de mancare.
Febra - semn al apariției complicațiilor (colecistita acută).
Icterul (colorația galbenă a ochilor cel mai frecvent), urină hipercromă (închisă la culoare), scaune decolorate – semn de complicație al acestei patologii.
Investigații radioimagistice și de laborator
- examen clinic (pacientul trebuie sa fie consultat de medicul chirurg);
- analize de sânge;
- ecografia abdominală (care evidențiază prezența calculilor la nivelul colecistului);
- examen radiologic;
- CT abdominal sau colangio-RM în cazurile în care diagnosticul este incert sau apar complicațiile (icter mecanic, pancreatita acută);
Tratamentul
Tratamentul colecistitei acute este strict chirurgical. Cea mai utilizată tehnică operatorie și în același timp cea mai bună pentru chirurgia vezicii biliare este colecistectomia laparoscopică care folosește o cameră pentru a vizualiza cavitatea abdominală, față de chirurgia clasică deschisă, care se realizează prin incizie mare, cu evidente efecte necosmetice, și care necesită o mult mai mare perioadă de recuperare postoperatorie. Intervenția chirurgicală (colecistectomia laparoscopică) se realizează numai cu anestezie generală.
Abordul laparoscopic are multiple avantaje:
- Înlocuiește incizia mare a țesuturilor de la nivelul abdomenului (cu patru mici incizii două de 1 cm și două de 0,5 cm). Rezultatul estetic este mult mai bun;
- Refacerea după operație este mult mai rapidă și reîntoarcerea la o viață normală se face într-un timp mult mai scurt;
- Dureri postoperatorii semnificativ mai scăzute;
- Rata de complicații postoperatorii este foarte mică;
- Durata operației este mai mică decât în cazul procedeului clasic;
Chirurgul începe operația prin realizarea a patru mini incizii la nivelul abdomenului, apoi se realizează pneumoperitoneul (se introduce CO2 în cavitatea abdominală pentru o vizualizare bună și pentru a avea camera de lucru), se introduc instrumentele de lucru și un laparoscop (un instrument care are o camera video și o sursă de lumină). Vezica biliară este separată de țesutul sănătos, canalul cistic (ductul prin care bila iese din colecist pentru a intra în tractul digestiv) este clipat, același lucru se face și cu artera cistica (prin care este vascularizată vezica biliară). În continuare, chirurgul inspectează zona în care a fost vezica biliară pentru a se asigura că nu există complicații, iar miniinciziile sunt suturate, de obicei cu fire resorbabile.
Evoluție
Evoluția colecistitelor acute depinde de forma anatomo-clinică pe care o au:
- în formele catarale, evoluția este favorabilă;
- în cele supurate și gangrenoase, este grava atât prin, seriozitatea bolii, cât și prin eventualele complicații;
Complicații
Complicațiile pot fi: locale sau la distanță. Dintre cele locale, perforația colecistului este gravă, fiind urmată de o peritonită generalizată sau închistată. Fistulele colecistoduodenale sau colecisto-colice prezintă gravitate prin modul lor de evoluție.
Când se adaugă obstruarea canalului cistic, se instalează și hidropsul vezicular (distensia vezicii biliare de un conținut mucoid sau clar), putându-se produce și un volvulus (răsucire) al colecistului. Alte complicații mai sunt: angiocolita acută, abcesele hepatice și pancreatita acută hemoragică.
Profilaxie
Profilaxia colecistitelor acute consta în tratarea atentă a colecistopatilor cronice și litiazice (prevenirea stazei), precum și în urmărirea atentă și tratarea promptă a bolilor infecțioase, a stărilor septicemice, a tulburărilor gastro-intestinale și în asanarea focarelor de infecție.