Botulismul face parte din grupul toxiinfecţiilor alimentare grave, provocate de bacilul botulinic şi toxina lui, care pătrund în organismul uman prin cavitatea bucală cu produsele alimentare, mai ales a celor conservate şi se caracterizează clinic prin afectarea tractului digestiv, sistemului nervos central şi altor organe interne.

Bacilul botulinic, de regulă, se află în intestinul diferitor animale erbivore şi a peştilor, de unde se elimină în mediul ambiant şi sub formă de spori se păstrează destul de îndelungat în sol şi în apă. Sporii botulinici sunt foarte rezistenţi la temperaturi înalte.

Ei suportă temperatura de +100°C (fierbere) timp de 5-6 ore şi pot fi distruşi numai după o autoclavare la o temperatură de +120°C timp de 15-30 min. Aceşti bacili sunt anaerobi de mai multe tipuri, însă la noi în ţară mai frecvent se întâlnesc tipurile A, B, E, dintre care tipul B - cel mai des (65-70%).

Nimerind în condiţii anaerobe (fără aer) şi la o temperatură optimă +18, +37°C, sporii botulinici se transformă în formă vegetativă, care la rândul său elimină o substanţă foarte otrăvitoare pentru organismul uman, numită exotoxină sau botulotoxină. Ultima este cea mai puternică otravă din cele microbiene. Ea este termolabilă (adică sensibilă la temperaturi ridicate) şi se distruge la o temperatură de +90°C timp de 40 min., iar la +100°C - mai rapid (peste 10-15 min.).

Condiţiile anaerobe prielnice pentru înmulţirea microbilor se pot crea mai des în fructele, legumele, în ultimul timp şi a produselor de carne, conservate în condiţii casnice, când se încalcă regulile de preparare, sterilizare şi păstrare a lor.

Consumarea în hrană a produselor conservate pe scară industrială, de regulă, exclude îmbolnăvirea de botulism, deoarece ele sunt sterilizate la o temperatură de +120°C, care se obţine numai prin ridicarea presiunii atmosferice, ceea ce duce la nimicirea rapidă a sporilor botulinici. Deoarece în condiţii casnice sterilizarea produselor alimentare la o aşa temperatură nu este posibilă, are loc îmbolnăvirea.
Sursa de infecţie o constituie animalele domestice şi sălbatice, mai ales cele erbivore, însă pot fi şi cele cu sânge rece - peştii.

Se mai poate molipsi de botulism, întrebuinţând în hrană roşii, vinete, ardei, cireşe, vişine, piersice, caise şi alte fructe şi legume conservate în condiţii casnice. De asemenea, această maladie se mai dezvoltă după consumare în hrană a peştelui sub formă sărată, afumată ori conservată în condiţii casnice şi a cărnii afumate, conservate ori a cârnaţului (salamului) preparate în condiţii casnice.

E necesar de menţionat, că produsele alimentare conservate sub acţiunea toxinei botulinice nu-şi schimbă gustul, culoarea şi mirosul. Uneori conservele, mai ales cele de carne, ce conţin această toxină se bombează. În cârnaţuri, cărnuri afumate, peşte, preparate în condiţii casnice botulotoxina se poate acumula numai în locul unde a nimerit microbul botulinic sub formă de focare. Din această cauză nu se îmbolnăvesc toţi acei care au consumat acelaşi produs, ci numai persoanele cărora le-a nimerit bucata infectată.

Cazurile de botulism se înregistrează mai frecvent la noi în republică în lunile de primăvară (aprilie, mai), când se utilizează mai des produsele conservate. Suferă mai frecvent de această maladie adulţii, însă în ultimii ani se majorează numărul de cazuri şi la copii chiar cu sfârşit letal.

Nimerind în organismul uman împreună cu produsele alimentare, toxina botulinică atacă, în special partea bulbară a creierului, provocând astfel diverse dereglări vizuale, de respiraţie etc, ce conduc la apariţia paraliziilor musculare şi la dezvoltarea maladiei propriu-zise.

De regulă, boala se manifestă cu un debut acut, după perioada de incubaţie, care poate fi mai frecvent de 6-24 ore, uneori câteva zile (minimal - 2 ore, maximal -14 zile). E necesar de menţionat, că cu cât perioada de incubaţie este mai scurtă, cu atât maladia decurge mai grav.

După această perioadă bolnavii simt o slăbiciune generală progresantă, cefalee, ameţeli, uscăciune în cavitatea bucală, însoţită de o sete chinuitoare, inapetenţă, greţuri, vomă, dureri slabe în abdomen şi o diaree nepronunţată, substituită peste un timp scurt de constipaţii. Temperatura mai frecvent este normală, mai rar subfebrilă. La simptomele enumerate peste 6-24 ore se adaugă dereglările oftalmologice. Bolnavii se plâng, că le apare înaintea ochilor o ceaţă, nu văd clar obiectele, imaginile se dublează, nu pot citi o carte sau un ziar, la ei sunt dilatate evident pupilele, pleoapele superioare sunt lăsate în jos, încât deschizăturile ochilor devin minimale.

In cazuri mai grave ochii se încrucişează (strabism), apare un nistagmus (mişcări oculare) orizontal ori vertical. Vocea devine răguşită, cu un tembru nazal ori dispare complet (afonia). Bolnavii nu pot înghiţi hrana şi lichidul, ele se elimină pe nas. La ei se dereglează funcţia aparatului respirator şi cardiovascular. Muşchii pot fi paralizaţi, întrucât pacienţii devin imobili. Ei nu pot ridica şi mişca picioarele şi mâinile, capul le poate atârna pe piept în urma atoniei totale a muşchilor cervicali. Dacă nu se adresează imediat după ajutorul medical, bolnavii care se află în asemenea stare nu-şi mai pot reveni.

Profilaxia botulismului are o mare importanţă, ţinând cont de cele menţionate mai sus. Nu se recomandă în condiţii casnice să se conserveze ermetic în borcane carne, peşte, ciuperci, unele sorturi de verdeaţă (mărar, leuştean, pătrunjel, lobodă, stege etc.) şi legume (morcov, sfeclă). Aceste produse se spală greu de pământ, care poate conţine bacili botulinici, iar la sterilizarea în condiţii casnice (fierberea timp de 30-60 minute uneori mai puţin), distrugerea acestor microbi nu are loc.

Nu se recomandă de preparat în condiţii casnice pentru consumare peşte sărat, afumat ori uscat, deoarece sporii botulinici din intestinul peştilor pot pătrunde în adâncul muşchilor, unde în condiţii anaerobe se transformă în formă vegetativă, care la rândul său elimină botulotoxina otrăvitoare.

La conservarea legumelor şi fructelor, conform reţelelor de preparare, se recomandă de adăugat acid citric ori acetic de 2%. Acest mediu acid acţionează asupra metamorfozei sporilor botulinici, prin urmare nu are loc eliminarea botulotoxinei.

Fructele şi legumele pentru conservare trebuie să fie numaidecât proaspete şi bine spălate în apă curată şi curgătoare. Produsele conservate pot fi păstrate în locuri uscate şi la o temperatură mai joasă de +10°C sau chiar la temperatura frigiderului. Pentru a ne asigura sănătatea, produsele conservate în condiţii casnice înainte de întrebuinţare se vor supune iarăşi unei prelucrări termice la temperatura de +100°C timp de 15-20 min., ce va duce la inactivarea botulotoxinei posibile şi la preîntâmpinarea botulismului.

Tratamentul bolnavilor de botulism se efectuează în secţiile de boli infecţioase. Succesul tratamentului depinde într-o măsură de urgenţa, cu care bolnavii s-au adresat după ajutorul medical. Până la sosirea medicului la domiciliu, este necesar de efectuat, dacă permite starea bolnavului, spălături gastrice cu apă fiartă şi răcorită ori cu o soluţie de 2% de bicarbonat de sodiu.

De asemenea, se recomandă de curăţit intestinul cu aceleaşi soluţii. Resturile bucatelor consumate de persoanele infectate trebuie păstrate până la sosirea medicului. Ele pot ajuta la anchetarea şi stabilirea cauzei de îmbolnăvire a pacientului.

RECENT

2018 Sănătatea - Publicaţie de sănătate şi divertisment