Alcoolul spre deosebire de mancare, nu este digerat in stomac si in intestine. Cand alcoolul ajunge in stomac, o parte din el trece in celulele stomacului si apoi in circuitul sanguin. Restul trece in intestinul subtire si apoi direct in sange. Alcoolul poate afecta tesuturile care protejeaza stomacul si laringele. Chiar si in cantitati mici, alcoolul creste secretia sucurilor digestive din stomac si creeaza o senzatie de foame. Iritarea constanta a invelisului stomacului poate produce gastrita: inflamatia cronica a mucoasei.
Mancarea poate incetini absorbtia alcoolului in sange aproape cu 50% . Mancarurile grase, alaturi de proteine, cum sunt laptele si branza il pot proteja pe cel care bea de la a se intoxica prea repede. Gradul de intoxicare este determinat de cantitatea de alcool consumata o singura data, precum si de viteza cu care a fost consumata. Consumul lent si in doze mici permite ficatului sa oxideze alcoolul consumat mult mai eficient decat este consumat dintr-o data. Rezultatul va fi un grad mai mic de intoxicare.
Alcoolul trebuie descompus de ficat in bioxid de carbon si apa, inainte de a iesi din organism. Ficatul nu poate descompune o data decat cantitati mici. Restul alcoolului circula in sange pana ce ficatul va fi din nou capabil sa-l descompuna. Cand ficatul devine foarte slabit, apar simptome in tubul digestiv si in sistemul circulator. Ciroza este o deteriorare a ficatului care distruge tesuturile sanatoase si lasa numai tesuturi grase si fibroase. Ciroza este cauzata de consumul excesiv de alcool.
Pe masura ce alcoolul circula prin sange, el ajunge la toate partile organismului. In cateva minute el ajunge si la creier. Alcoolul este sedativ si depresiv, el incetineste activitatea creierului. Alcoolul impiedica atat stocarea cat si obtinerea informatiei din memorie. Alcoolul poate produce halucinatii si chiar apoplexie.
Alcoolul poate deteriora atat vederea cat si auzul. Gustul, mirosul si pipaitul pot fi, de asemenea, afectate. Intrucat toti muschii sunt sub controlul creierului , acest control este tulburat chiar si de cantitati mici de alcool. Aceasta deteriorare poate duce in timp la pierderea coordonarii si a puterii de reactie.
Greutatea organismului reprezinta un factor determinant pentru efectul alcoolului asupra organismului. Ficatul oxideaza alcoolul, ceea ce inseamna ca il descompune chimic. O persoana mai voluminoasa , cu greutate mai mare, va putea suporta mai usor efectele alcoolului decat o persoana cu greutate mai mica. Efectul de intoxicare apare atunci cand alcoolul ajunge la creier si nu mai poate fi oxidat de ficat. Alcoolul nu este digerat, cum este mancarea. El este absorbit in sange,o parte prin stomac si o parte prin intestinul subtire.
Taria unei bauturi alcoolice determina si efectele sale asupra organismului. "Taria" indica concentratia de alcool in bautura.Continutul de alcool :
- Bere- 3-6% alcool (facuta din cereale)
- Vin- 10-14% alcool (din struguri)
- Gin, whisky, cognac, rom - 40-50% alcool (amestec fermentat de cereale si fructe)
Un nivel de alcool in sange de 0,01-0,02% nu are un efect prea mare asupra organismului; 0,10-0,15% cauzeaza simptome mai grave, printre care deteriorarea vederii, a auzului a deprinderilor motorii. La un nivel de 0,10-0,15% este foarte periculos pentru soferi sa conduca masina. La 0,20% apar clar semne de betie, dificultatea de a vorbi, de a merge. Concentratiile peste 0,40% duc la stare de coma. Cele de 0.60-0,70% cauzeaza moartea.
Alcoolul afecteazã corpul in douã feluri:
1. Intrã in contact cu gura, esofagul, stomacul si intestinele unde are o actiune iritantã si “anesteziantã” (cauzând lipsa senzatiei de durere cu sau fãrã pierderea constiintei),
2. Doar 20‰ din cantitatea de alcool ingeratã este absorbitã in stomac, restul de 80‰ este absorbit prin peretii intestinali direct in sânge, ajungând in fiecare celulã a corpului.
Fiecare ratie de alcool va produce o intoxicare. Ceea ce face alcoolul este sã incetineascã functionarea celulelor si a organelor pânã când ajung sã isi desfãsoare activitatea cu mult mai putinã eficientã.
El afecteazã creierul intervenind in activitatea centrilor care coordoneazã echilibrul, perceptia, vorbirea si gândirea. Produce dificultati in vorbire si erori in procesul de gândire.
Mai sunt afectati centrii coordonãrii, apãrând astfel “simptomele” clasice: mersul impleticit, cãzãturile, ajungându-se pana la imposibilitatea de a mai tine un chibrit aprins in mânã. In mod paradoxal, desi incetineste functiile organismului, alcoolul duce la disparitia inhibitiilor.
Emotiile sunt exprimate mult mai usor, deoarece acea parte a creierului care ne ajutã sã ne controlãm comportamentul este scoasã din functie sau se relaxeazã excesiv astfel incât emotiile devin exagerate.
Dacã se consumã indeajuns de mult alcool persoanã va adormi sau, in cazuri extreme, va intra in comã. Consumarea alcoolului in cantitãti mari mãreste riscul aparitiei cancerului gurii, limbii, faringelui, laringelui si al esofagului, probabil datoritã actiunii sale iritante bolile ficatului cauzate de excesul de alcool includ inflamarea ficatului, hepatita, ciroza si cancerul ficatului. Alcoolul mãreste riscul aparitiei bolilor de inimã, a infarcturilor si determinã cresterea presiunii sângelui. Alte afectiuni cauzate de abuzul de alcool includ: gastrita, pancreatita, neurita (afectiuni nervoase) si ulcerul digestiv.
Persoanele care consumã alcool in cantitati prea mari au sanse mai mari decât altele sã sufere de anxietate, paranoia sau depresie. Sansele aparitiei dementei sunt, de asemenea mult crescute.
Pe scurt, organismul se poate adapta efectelor negative produse de alcool.
Dar dupã ceva vreme el devine incapabil sã isi mai pastreze echilibrul si isi vor face aparitia efecte dezastruoase. Este tot ceea ce poate face ficatul pentru a neutraliza toxinele din organism. Dacã dupã o o oarecare perioadã se renuntã la alcool, efectele negative apãrute pot sã disparã. Dacã aceastã perioadã se prelungeste insã prea mult pot sã aparã transformari ireversibile.
Alcoolul poate produce sterilitate si tinde sã incetineascã dezvoltarea fãtului, la fel cum o face cu functiile celulelor si organelor. Poate determina disfunctionalitãti structurale si functionale, chiar retardarea. Aceste disfunctionalitãti, cunoscute sub numele “sindromul alcoolului la fãt”, conduc la dezvoltarea incompletã a membrelor, diformitãti faciale si dezvoltarea anormalã a creierului, ceea ce dã nastere la dificultati de ordin intelectual si motor.
Experienta a demonstrat cã riscul avortului spontan este mult mai mare la femeile care consumã alcool in exces, ca si cel al nasteri unor copii subdezvoltati sau cu dereglãri comportamentale. Acesti copii se dezvoltã mult mai incet decat cei ai mamelor care practicã abstinenta.
Efecte de scurta durata ale alcoolului
- raspunsuri incetinite fata de mediul ambiant
- scaderea coordonarii
- scaderea capacitatii de a gandi limpede
- alterarea memoriei
- voma
- tulburari de vedere
- risc crescut de accidente
- dificultatea de a merge sau a sta in picioare
pierderea cunostintei
- coma alcoolică
- deces
Efectele de lunga durata ale alcoolului
- alcoolismul
- pierderea memoriei
- ciroza hepatica
- pancreatita
- malnutriţie
- deteriorarea creierului
- boli de inima
- malnutritia
- scurtarea duratei de viata
- moarte prin accidente (de masina)
- moarte prin accidente legate de alcool.
Cheltuielile determinate de consumul de alcool sunt foarte mari: peste 25miliarde de dolari in SUA, rezultând din asistenţa medicală acordată alcoolicilor. Pierderile de producţie, accidente de circulaţie, acţiuni huliganice, etc.
Obişnuinţa cu alcoolul pe care o invocă unii băutori, înseamnă rezistenţa organismului faţă de acesta, deoarece drogul acţionează pe nesimţite asupra sănătăţii fizice şi mentale, ducând la instalarea unei stări progresive de uzură a individului.
În Franţa, pe un lot de aproximativ 1500 de persoane s-au făcut observaţii timp de douazeci de ai, urmărindu-se mortalitatea şi cauzele deceselor. S-a constatat că riscul de a muri sub 55 de ani este de trei ori mai mare la alcoolici. Printre băutori s-au înregistrat de trei ori mai multe decese prin traumatisme cranio-cerebrale, de cinci ori mai multe sinucideri şi de peste douăzeci de ori mai multe decese prin cancer al căilor digestive superioare.