De ce recurg la droguri adulţii, adolescenţii şi chiar copiii? Cum se întâmplă că se apelează la substanţe despre care se ştie în mod sigur că dăunează corpului şi că scurtează viaţa? Uneori, în cazul copiilor şi al adolescenţilor, curiozitatea sau motivele sociale sunt cele care duc spre droguri.

Nu vrei ca prin respingerea drogului să-ţi pierzi prietenul sau să fii rejectat de grupul din care faci parte. Dar, de foarte multe ori, există motive personale bine delimitate, aşa cum le putem găsi şi în lumea adultilor, la orice vârstă.

Printre aceste motive se numără: fuga dintr-o lume în care nu te mai simţi bine, refugierea dintr-un mediu casnic dezagreabil, dominat de ceartă şi scandaluri conjugale, de griji şi probleme de la şcoală, de la locul de muncă; teama de a nu da greş (într-o relaţie, în profesie, la şcoală); dorinta de iubire, căldură, bucurie, de apropiere şi de integrare într-o comunitate unde găseşti în sfârşit ceea ce ţi s-a refuzat în copilărie sau adolescent.

Un alt argument mai este curiozitatea sau dorinţa de a fi „cool” ca şi ceilalti din cadrul grupului, „dorinţa de a obţine ceva de la viaţă cu adevărat”.

Cum recunoaştem o persoană care consumă droguri?
În primul rând, consumatorii sunt tentaţi să recurgă la tot felul de fapte care altădată nu le-ar fi comis. De exemplu, fură bani din casă, vând diverse lucruri care nu le aparţin, se eschivează, mint fără nici un pic de teamă şi regret. Regretul apare mai târziu, când efectul trece. Atunci, persoana consumatoare poate prezenta: halucinaţii, somnolenţă, ochii sunt foarte roşii, pupilele mărite sau contractate, nervozitate, agitaţie, crize de plâns, depresie.

Consumatorul poate fi tras la faţă, să aibă o privire „animalică”, să prezinte dezinteres pentru viaţa sexuală sau dimpotrivă. Consumatorul este neglijent în ţinută, grosolan în limbaj şi nesigur în mers, uită foarte repede, are atitudine de prostuţ (râde fără sens). Mai poate avea poftă de mâncare, mai ales, pentru dulciuri sau dimpotrivă lipsa poftei de mâncare. De asemenea, fumează foarte mult, prezintă dispreţ faţă de viaţă, uneori chiar recurge la suicid.

Problema drogurilor constituie marea provocare pentru educaţia secolului XXI. De cele mai multe ori, dacă nu se intervine eficient, consumul şi dependenţa de droguri sunt drumul spre boală şi pierderea progresivă a eului. Semnele sunt: slăbirea şi eliminarea voinţei, erodarea vieţii afective şi subminarea unei activităţi ordonate a gândirii, plus leziunile corporale.

Droguri şi efecte
Alcoolul, consumat frecvent şi în exces, are consecinţe asupra organismului. Pot apărea leziuni ale creierului, îmbolnăviri ale ficatului, leziuni ale rinichilor, tremor, hipertensiune arterială, tulburări ale somnului, pareze, îmbolnăviri ale pancreasului, embriopatie alcoolică (femeile însărcinate), adică vătămarea copilului în trupul mamei. Alte droguri mai pot fi: opiul şi componenţa sa cea mai importantă, morfina, precum şi heroina şi alte opiacee, canabisul, marijuana, haşisul (din canepa), LSD/alcaloizii din corn de secară, cocaina şi amfetaminele, ecstasy şi drogurile artizanale (combinaţii de amfetamine, efedrine, cofeină pe bază de ulei de nucşoară - ulei de safrol).

Toate drogurile au în comun mai multe efecte dăunătoare sănătăţii. Printre acestea se numără: îmbătrânirea prematură, iritabilitate, agitaţie, agitaţie continuă, dureri de cap, ritm alert al inimii, crampe stomacale, stări psihotice, leziuni ale rinichilor şi plămânilor, slăbirea sistemului imunitar, tulburări ale dezvoltării la copiii nenăscuţi, pierderea progresivă a eului, adică tulburări ale funcţiei Eului şi ale autocontrolului la nivel corporal, sufletesc şi spiritual.

RECENT

2018 Sănătatea - Publicaţie de sănătate şi divertisment