Pe data de 26 iunie în lume este marcată Ziua internaţională de luptă împotriva narcomaniei, care are drept scop de a atenţiona populaţia asupra acestei grave probleme sociale şi de sănătate, de a motiva persoanele afectate să renunţe la consumul de droguri şi a promova un mod sănătos de viaţă. Consumul de droguri şi traficul ilicit al substanţelor stupefiante pune în gardă întreaga comunitate internaţională.

Problema consumului de droguri şi narcomania în Republica Moldova ia proporţii din ce în ce mai mari, devenind un factor serios ce influenţează negativ dezvoltarea societăţii, prezentând un pericol pentru sănătatea publică.

Potrivit datelor preliminare a IMSP Dispensarul Republican de Narcologie, incidenţa prin narcomanie a constituit în anul 2009 - 35,2 cazuri la 100 mii populaţie, în anul 2008 - 31,3 cazuri la 100 mii populaţie.

Observatorul European pentru Droguri şi Toxicomanie (OEDT) estimează că abuzul de droguri din UE este cauza a 6500-9000 de decese (prin supradoză) pe an. Injectarea în sine constituie una din căile principale de contactare a infecţiilor transmisibile prin sânge, precum HIV/SIDA şi hepatita B şi C. În UE există circa 2 milioane de cazuri grave de consumatori de droguri, jumătate din aceştia folosind droguri injectabile. Incidenţa infectării cu HIV în rândul consumatorilor de droguri injectabile a scăzut după anul 2001, însă în 2005 încă se înregistrau 3500 de noi astfel de cazuri.

Strategia UE privind drogurile (2005-2012) include măsuri de promovare a unor stiluri de viaţă sănătoase şi ţine cont de diverse riscuri pentru sănătate asociate cu drogurile, vârsta sau anumite circumstanţe speciale (sarcină, conducerea autovehiculelor etc).

Planul de acţiune al UE privind drogurile (2005-2008) se bazează pe această strategie şi se axează pe reducerea cererii şi ofertei de stupefiante, precum şi pe măsuri mai bune de coordonare, informare, cercetare şi evaluare la nivel internaţional. Planul prevede indicatori clari şi măsurabili pentru fiecare acţiune, necesari pentru evaluarea rezultatelor şi progreselor înregistrate, ceea ce va permite elaborarea noului Plan de acţiune privind drogurile, pentru perioada 2009-2012.

Principala categorie de populaţie vulnerabilă faţă de consumul de droguri este tineretul, adulţii având responsabilităţi sociale, profesionale, dar mai ales familiale, îi ţin departe de tentaţiile de a consuma droguri. Deci tot mai frecvent sînt implicaţi în consumul de droguri minorii şi adolescenţii.

Efectele consumului de droguri
Consecinţele consumului de droguri sunt multiple:

1.  Cele de ordin medical se referă la următoarele afecţiuni: hepatită, tuberculoză, sifilis, afecţiuni cardio-respiratorii, tulburări endocrine, insuficienţă renală, infecţii şi afecţiuni ale pielii, complicaţii psihiatrice - iluzii, halucinaţii terifiante, percepţia alterată a timpului şi a distanţei, SIDA. Supradoza poate avea efecte letale.
2.  Pe plan psihologic apar reacţii de: panică, anxietate, depresie, suspiciune şi tendinţe paranoice, agresivitate, labilitate emoţională, tulburări de comportament, înstrăinare de propria persoană şi afectarea imaginii de sine, modificări de personalitate care pot duce la suicid sau omor, scăderea performanţelor intelectuale.
3.  în sfera socială consumul de droguri are ca efecte: deteriorarea progresivă a relaţiilor sociale, creşterea riscului de excludere socială, diminuarea şanselor de reintegrare socială şi profesională, suferinţa familiei şi a adevăraţilor prieteni, dezinteres în relaţionarea cu ceilalţi, implicarea în activităţi infracţionale când se află sub influenţa drogului sau pentru a-şi procura doza de stupefiante.

Măsuri de prevenire si combatere
-    Control asupra producerii si distribuţiei produselor farmaceutice.
-    Control asupra producţiei, comercializării sau folosirii anumitor droguri .
-    Pedepse aspre pentru cei care fac comerţ ilegal cu droguri si mai ales pentru cei care incită un minor să-si procure sau să utilizeze droguri

Măsuri educative
Informarea tinerilor asupra riscurilor farmacodependenţei. In acest scop la începutul fiecărui an şcolar se vor organiza cursuri destinate profesorilor pentru a-i pregăti să lupte, în mediul şcolar, împotriva traficului si folosirii ilicite de droguri. Pe parcursul anului şcolar, profesorii vor organiza conferinţe obligatorii pentru elevi si facultative pentru părinţi. Pentru a avea efect, măsurile de prevenire trebuie să fie axate pe grupa de vârstă cea mai expusă. Unul din modurile de determinare a vârstei vulnerabile constă în a se raporta la statisticile asupra vârstei primei doze.

Cum aceste statistici variază foarte mult în funcţie de tară, regiune si drog fiecare tară/regiune trebuie să determine care este vârsta primei prize în populaţia respectivă si stabilirea modului de informare tinerilor.

Studierea condiţiilor psiho-sociale care pot duce la o instabilitate, o inadaptare cu o conduită asocială si antisocială, precum si elaborarea de programe pentru rezolvarea acestor probleme.

Depistarea precoce a celor care folosesc droguri; există unele indicii care pot sugera consumul:
•    schimbarea bruscă a comportamentului;
•    treceri fără motiv de la veselie la tristeţe, uneori chiar agresivitate; neobişnuită;
•    pierderea apetitului alimentar;
•    pierderea gradată a interesului pentru scoală, muncă, hobby-uri, sporturi, prieteni;
•    stări de somnolenţă şi apatie necaracteristice;
•    dispariţia banilor sau a unor obiecte de valoare din casă;
•    pete neobişnuite, mirosuri ciudate pe piele sau îmbrăcăminte;
•    schimbarea grupului de prieteni, precum si tendinţa de tăinuire a acestor "prieteni".

(Centrul Naţional Ştiinţifico-Practic de Medicină Preventivă din RM)

RECENT

2018 Sănătatea - Publicaţie de sănătate şi divertisment