Cocaine
Cea mai popularã formã de utilizare a cocainei este, in zilele noastre, “priza”. In câteva secunde apare o senzatie de amorţire în interiorul nasului, care dureazã aproximativ cinci minute. Dupã aceasta se iniţiazã o stare crescândã de euforie si energizare, apoi un moment culminant ce dureazã zece-douãzeci de minute, apoi descreşte. În dorinţa lor de a menţine acest punct culminant, utilizatorii continuã sã prizeze drogul cam la fiecare treizeci de minute, pânã cand cantitatea de drog disponibilã se epuizeazã.


Cocaina are un efect anestezic datoritã interferenţei sale în transmiterea informaţiilor de la o celulã nervoasã la alta. Folositã altãdatã ca anestezic local in chirurgia ocularã, s-a descoperit cã afecteazã corneea si are si alte efecte secundare nedorite.

Cocaina este un potenţial vasoconstrictor, ce îngusteazã (sau contractã) vasele de sânge. De asemenea, accelereazã respiraţiã si mãreste temperatura corpului, induce starea de vomã. In doze mãrite poat produce o stare de tremur si convulsii. Aceste efecte de stimulare pot rapid sã conducã la un colaps al sistemului nervos central, care poate duce la rândul lui la insuficienţã respiratorie si/sau stop cardiac si, intr-un final, la moarte. Dupã expuneri frecvente la efectele cocainei anumite arii ale sistemului limbic (grup de structuri ale creierului legate de emotivitate si motivaţie) sunt mult mai sensibile la un tip de convulsii similare epilepsiei. Cocaina produce o puternicã pierdere a apetitului, ceea ce duce la o severã pierdere în greutate şi la dezechilibru alimentar. De asemenea, conduce şi la aparitia insomniilor.

Efectele cocainei asupra psihicului includ în mod obişnuit paranoia, delirul de persecuţie, halucinaţiile vizuale, auditive si tactile, cresterea numãrului de acte iraţionale, nervozitatea, neîncrederea, depresia şi lipsa motivaţionalã.

Datoritã solicitãrii sporite a inimii din timpul consumului de cocainã, persoanele cu probleme cardiace, cum ar fi hipertensiunea sau cei cu probleme cardiovasculare, sunt mult mai expuşi unor traumatisme fatale. Existã rare cazuri de hemoragii cerebrale (sângerãri în interiorul creierului) datorate unei mãriri acute a presiunii sangvine.

Dacã este administratã intravenos, seringile nesterile pot cauza infecţii si boli. Aceste afecţiuni pot include hepatita B, otrãvirea sângelui, inflamarea inimii si a valvelor sale si, bineinteles, SIDA. Fumatul pastei de cocainã produce grave complicaţii: bronsita, tuse persistentã, imagine neclarã, disfuncţii ale circulaţiei pulmonare. Folosirea frecventã şi vicioasã a cocainei duce la depresie, anxietate, iritabilitate şi la alte boli psihice menţionate anterior.

Dependentilor de drog le este foarte greu sã renunţe, atâta vreme cât îl pot obţine cu uşurinţa Cei ce consumã cocaina declarã cã folosirea drogului este mult mai importantã decat hrana, sexul, prietenii, familia sau locul de muncã. Principala lor problema este cum sã înlãture efectele neplãcute ale lipsei drogului.

Cofeina
Cofeina inhibã acţiunea bacteriilor şi a ciupercilor, şi cauzeazã sterilitatea anumitor insecte, scãzand numãrul acestora. In plus, cofeina pãtrunde în sol şi inhibã creşterea buruienilor, ceea ce poate duce la distrugerea plantelor respective. Plantele ce contin cofeinã produc si înmagazineazã cofeinã în seminţe de cafea.

Cele mai multe plante ce conţin cofeinã au fost descoperite şi folosite încã din Epoca de Piatrã, adicã aproximativ acum 600.000-700.000 de ani în urmã. Acei oameni mestecau seminţele, scoarţa şi frunzele mai multor plante şi asociau probabil, consumul de plante ce conţineau cofeinã cu modificãrile de comportament şi stare.

Cafeaua era cultivatã şi consumatã pentru a înlãtura oboseala, a stimula vigilenţa şi a îmbunãtãţi starea de spirit. Cofeina este cel mai popular drog din lume. Deşi cofeina este o substanţã chimicã ce poate fi folositã în scopuri medicale sau nu, ea este folositã mai adesea fãrã prescripţie medicalã, pentru efectele sale asupra stãrii si comportamentului. Drogurile consumate în acest scop sunt cunoscute sub numele de “droguri psihoactive”. Heroina, cocaina, marijuana, nicotina, alcoolul si cofeina sunt toate droguri psihoactive.
Cofeina purã este un praf alb cu gust amar ce se aseamãnã cu amidonul.

Este solubilã în procentaj moderat în apã la temperatura corpului omenesc şi usor solubilã în apa incãlzitã. A fost pentru prima datã extrasã din cafea în 1820, iar din ceai în 1827, dându-i-se numele de “theina”. Curând dupã aceasta s-a descoperit şi faptul cã proprietatea de a modifica starea de spirit şi comportamentul se datoreazã tocmai cofeinei, şi în cazul cafelei şi în cel al ceaiului. Dupã ceai şi cafea, cea mai importantã sursã de cofeinã o reprezintã bãuturile nealcoolice, apoi cacaoa si ciocolata. Ultima sursã importantã este în prescriptia de medicamente şi a medicamentelor fãrã prescripţie.

Persoanele care consumã în mod regulat cantitãţi mari de cafea (mai mult de cinci ceşti pe zi) realizeazã adesea cã organismul lor s-a adaptat acestor cantitãţi, astfel cã şi toleranţa la aceastã substanţã creste; rezultatul este cã ei trebuie sã mãreascã şi consumul pentru ca substanţa sã mai aibã efect stimulator.

Pe de altã parte, dacã unii renunţã la consumul de cafea pentru un timp, uneori chiar şi câteva ore, se pot confrunta cu simptome inverse, cum ar fi oboseala, dureri de cap, iritabilitate datoratã dependenţei lor fizice şi mentale faţã de acest drog.

Efectele cofeinei asupra organismului
Afirmaţiile, conform cãrora cofeina stimuleazã activitatea sistemului nervos central - creierul şi mãduva spinãrii – se bazeazã pe foarte puţine informaţii ale sistemului în sine. Existenţa acestui stimul se bazeazã mai mult pe apariţia efectelelor drogului asupra stãrii şi comportamentului, şi se presupune cã activitatea creierului este afectatã într-o anumitã mãsurã. Observaţiile fãcute asupra creierului animalelor aratã cã prezenţa cofeinei intensificã activitatea celulelor de la suprafaţa creierului (ceea ce se asociazã unui complex de senzaţii şi unui anumit comportament) şi a structurilor mai adânci (asociate instinctului şi emoţiei).

Studiile legate de acţiunea cofeinei asupra activitãţii au arãtat prelungirea timpului în care cineva poate lucra la nivel maxim şi scurtarea perioadei de timp necesare pentru recuperarea în urma unei activitaţi extenuante.

O performanţã redusã se înregistreazã, însã, in cazul activităţilor în care este necesarã o coordonare foarte bunã şi o fermitate a mişcãrilor mâinilor. Cofeina afecteazã coordonarea motorie, ceea ce presupune creşterea tremurului braţelor şi a mâinilor, uneori numite ”agitaţiile cafelei”. Cercetãrile pornite de la ipoteza, cã aceasta ar putea contracara efectele alcoolului au fost neconcludente. În plus, este evident faptul cã bãutul a câteva ceşti de cafea nu-l poate face pe un individ sub influenţa alcoolului sa fie apt sã conducã o maşinã.

Deşi consumarea cafelei produce reacţii diferite, în general cei ce sunt mari consumatori de cafea dorm mai puţin decât ceilalţi, unii dintre ei putând suferi de anumite forme de insomnie sau de o proastã dispoziţie matinalã. Cafeaua conduce la creşterea tensiunii arteriale şi mãreşte numãrul de bãtãi ale inimii. S-a demonstrat, de asemenea, cã existã o conexiune şi cu accelerarea ritmului respirator.

Consumul mare de cafea creşte şi cantitatea de acid secretatã în stomac. Cofeina încetineşte, de asemenea, şi trecerea alimentelor prin intestinul subtire, însã o accelereazã în intestinul gros.

Toate aceste efecte pot duce la tulburãri digestive sau chiar la ulcer al stomacului sau al intestinului subtire. Cafeaua şi ceaiul reduc capacitatea organismului de absorbţie a anumitor substanţe nutritive. Duplicarea ADN-lui este un proces foarte important în reproducerea celulelor şi a organismelor. Cofeina, datoritã similitudinii cu anumite pãrţi critice ale codului genetic, poate interfera cu acest proces, dar poate produce şi erori în reproducerea celulelor. Acest lucru poate duce la tumori, cancer si malformaţii genetice.

Heroina
Heroina, PCP (phencyclidine), mai cunoscută ca "Angel Dust", afectează memoria, percepţia, puterea de concentrare şi judecata, şi poate declanşa comportament violent şi psihoze. Efectele heroinei variază, şi consumatorii găsesc dificil să descrie şi să prezică ce se întâmplă, sau se poate întâmpla odata ce s-au drogat.

PCP poate cauza nebunie temporară, comportament violent şi psihoză. Consumatorii vor fi adesea deziluzionaţi de capacităţile lor şi de ceea ce pot să facă. Ei cred că pot face lucruri extraordinare. Au fost nenumarate situaţii în care consumatorii de heroina au sărit de pe clădiri, crezând că pot zbura.

Actualmente des se utilizează substanţe sintetizate din heroină, aşa numiţii “droguri imitaţii”. Drogurile "imitaţii" sunt des consumate şi pe scara largă. Ecstasy, de exemplu, a fost consumat de cel puţin o data de 8% dintre tinerii din Europa de Vest. Este foarte popular la petrecerile techn-rave. Ultima întrare pe "piaţa sintetică" este "roofise" sau "întalnire-viol-drog", un drog fara gust, ce poate fi strecurat în băutura victimei fără ca persoana să ştie. Acest drog îi face neajutoraţi pe victime în faţa violului sau jafului.

Efect pe termen scurt:
Specifice pentru ecstasy sunt ca efecte: senzaţia de gât şi gură uscate, transpiraţie excesiva şi creştere a presiunii sângelui. Drogurile, in general, reduc senzaţia de foame şi oboseală şi stimulează abilitatea de coordonare a corpului. Consumatorul se a simte relaxat şi în completă armonie cu toţi prietenii şi tot ceea ce îl înconjoară.  onsumul frecvent şi pe termen îndelungat poate conduce la stări de frică, panică şi confuzie.

Amfetaminele
Amfetaminele sunt droguri, medicamente, care mãresc viteza de reacţie a corpului. Ele fac inima sã lucreze mai repede şi pompeazã adrenalina în sistem. niţial sintetizate între cele douã rãzboaie mondiale, au fost folosite ca drog militar pentru a le da soldaţilor mai multã energie şi a le mări viteza.

Uzul medical al amfetaminelor era un lucru obişnuit în anii 50 şi 60 când erau folosite în mod sãlbatic pentru combaterea depresiei şi pentru scãderea în greutate. Oricum, marea majoritate a firmelor ce le produceau au fost încet eliminate de pe piatã.

Amfetamina Sulfat dã celor care o folosesc extra energie pentru 4-6 ore, previne somnul, reduce apetitul, mãreşte viteza inimii, accelereazã respiraţia, şi dilatã pupilele. Consumatorii acestei amfetamine se simt plini de energie, mai veseli şi încrezãtori, şi din cauza acestor efecte existã un risc foarte mare al dependenţei psihologice. Consumatorul poate simţi de asemenea şi o uşoarã senzaţie de gâdilare când este atins.

Resursele de energie ale organismului sunt consumate rapid din cauza lipsei alimentelor, somnului şi creşte cerinţa acestuia de noi resurse. Din aceastã cauzã consumatorul se simte adesea obosit la cateva zile dupã folosirea drogului. Cu aceastã senzaţie de obosealã, consumatorii se pot simţi de asemenea iritaţi, anxioşi si neliniştiţi. Dozele mari, mai ales dacã sunt repetate des în doar câteva zile, în unele cazuri, produc delir, panicã, halucinaţii şi sentimentul de paranoia.

Multe femei care folosesc amfetamine constatã cã ciclul menstrual devine neregulat sau se opreşte. Se ştie, cã folosirea de amfetamine şi contraceptive duce la creşterea presiunii sângelui, care apoi afecteazã inima, vasele de sânge şi ficatul.

RECENT

2018 Sănătatea - Publicaţie de sănătate şi divertisment