Toate produsele din tutun, independent de calitatea lor, conţin mai multe substanţe chimice nocive, care dăunează organismului. Printre ele e nicotina, care ajunge în sînge nu numai prin reţeaua capilarelor sanguine ale plămînilor, dar şi prin membrana mucozitară a cavităţii bucale, faringelui, esofagului şi stomacului, unde fumul pătrunde împreună cu saliva.

Ea schimbă metabolismul în celulele nervoase, dereglează funcţia centrelor vitale ce reglează respiraţia şi activitatea cardio-vasculară. Fumul de tutun conţine oxid de carbon, care se combină cu hemoglobina din sînge - substanţă necesară la schimbul de gaze dintre organism şi mediul înconjurător.

Creşterea concentraţiei oxidului de carbon în sînge duce la slăbirea auzului, văzului, dereglează coordonarea mişcărilor, impune plămînii, inima şi creierul să funcţioneze mai intens. Substanţele toxice, numite mai sus, precum şi plumbul, arseniul, poloniul şi altele, nimerind în organism cu fumul de tutun slăbesc memoria, atenţia, îl fac pe om mai nervos, excitabil, micşorează rezistenţa organismului la diferite infecţii.

Mulţi din fumători suferă de tuse, dureri de cap, ameţeli, insomnie şi alte dereglări ale activităţii sistemului nervos. Fumătorul este salvat de moarte inevitabilă numai datorită faptului că aceste substanţe toxice pătrund în organism în doze mici, iar o parte din ele se neutralizează. Astfel de intoxicaţii acute au loc rar, cele cronice, însă, sînt frecvente.

Savanţii au dovedit, că între fumat şi cancer, tuberculoză, boli alergice, gastro-intestinale, cardio-vasculare şi alte boli există o legătură directă. Numărul de bolnavi între fumători e de două ori mai mare decît printre nefumători. Deosebit de dăunător este acţiunea fumatului de tutun asupra organelor respiratorii.

Fumul inspirat excită căile respiratorii, dereglează funcţia de protecţie a membranei mucozitare, înlesneşte pătrunderea în organism a diferitor microbi, inclusiv a micobacteriilor Koch, care provoacă tuberculoza. Aproape toţi fumătorii suferă de aşa numita bronşită a fumătorilor, care în majoritatea cazurilor duce la apariţia unor afecţiuni cronice de plămîni. Conform datelor unor savanţi din 100 de cazuri de tuberculoză şi cancer pulmonar 95 şi 90, respectiv, revin fumătorilor.

Fumătorii de 13 ori mai des se îmbolnăvesc de angor pectoral, de 12 ori – de infarct miocardic, de 10 ori - de ulcer gastric şi duodenal. Fiecare al şaptelea om, care fumează mulţi ani la rînd, suferă de endarterită obliterantă.