ciclotimie - stare caracterizată prin alternanţa fazelor de excitaţie şi de descurajare. Această fluctuaţie nu este atât de mare ca cea din psihoza maniaco-depresivă. De obicei, reprezintă o tulburare de personalitate, pentru care psihoterapia este uneori de ajutor;

ciclotron - aparat care permite accelerarea particulelor atomice prin imprimarea unei mişcări rapide de rotaţie. Se produc, astfel, radiaţii electromagnetice cu energie foarte înaltă, care sunt utilizate în tratamentul anumitor forme de cancer. Este puţin utilizat datorită efectelor sale adverse severe pe ţesuturile pe care acţionează. Astăzi, ciclotronul este folosit pentru producerea de izotopi radioactivi cu perioadă de înjumătăţire mică;

ciclu cardiac - succesiunea evenimentelor între două bătăi cardiace, normal durând mai puţin de o secundă. Atriile se contractă simultan şi determină pătrunderea sângelui în ventriculele relaxate. Acestea se contractă puternic şl pompează sângele în aortă şi arterele pulmonare. În timpul contracţiei ventriculare, atriile se relaxează;

ciclu menstrual - secvenţa periodică a evenimentelor care se produc la o
femeie matură din punct de vedere sexual în intervalul de timp de la o menstruaţie la alta, pe perioada de timp până la menopauză. Faza foliculinică corespunde fazei de maturizare a foliculului de Graaf în care se dezvoltă ovulul. Când acesta s-a maturizat, foliculul se sparge, având loc ovulaţia, ovulul trecând în trompa uterină şi apoi în uter. În foliculul rupt se formează o glandă endocrină temporară - corpus luteum - care secretă progesteron, hormon care pregăteşte mucoasa uterină pentru nidaţie. Dacă ovulul nu este fecundat, ciclul continuă: corpus luteum (corpul galben) regresează şi endometrul este pregătit pentru menstruaţie. Dacă fertilizarea a avut loc, ovulul se ataşează endometrului, iar corpul galben continuă să secrete progesteron, astfel încât poate începe perioada de graviditate.

cicutism - intoxicaţie cu cucuta de apă;

cid - sufix care introduce în termeni referirea la distrugere sau omorâre. De exemplu, bactericid (distrugerea bacteriilor); infanticid (uciderea unui copil);

cifo - element de compunere care introduce în termeni referirea la cifoză, cocoaşă, gibozitate;

cifoscolioză - curbură anormală a coloanei vertebrale, caracterizată prin cifoză combinată cu scofioză. Poate apărea în timpul creşterii, fără un motiv aparent (cifoscolioză idiopatică) sau poate apărea datorită afectării vertebrelor sau muşchilor spinali. Purtarea de corsete speciale poate reduce într-o anumită măsură deformarea, dacă aceasta este moderată. Formele severe se tratează chirurgical prin artrodeză;

cifoză - curbură în afară a coloanei vertebrale, ce duce la apariţia unei gibozităţi, care privită din lateral este o convexitate marcată; Cifoza mobilă - poate fi produsă de o postură deficitară sau de o slăbiciune musculară, sau se poate dezvolta pentru a compensa o altă afecţiune, cum este deformarea şoldului; Cifoza fixă - poate fi produsă de tăsarea vertebrelor (ca în osteoporoza senilă), osteocondrită (la tineri) sau spondilita anchilozantă. O cifoză fixă cu un grad mai mic poate fi echilibrată de o lordoză (curbură spre interior) într-o altă zonă a coloanei vertebrale. Tratamentul depinde de cauză şi poate include fizioterapie, purtarea de corsete speciale şi, în cazurile severe, osteotomia;

cilindru granulat - cilindru celular, format în tubii renali. În unele boli renale, mai ales în glomerulonefrite, se formează aglomerări celulare renale tabulare anormale care sunt eliminate din rinichi, adesea ca mulaje ale tubulilor. Aceşti cilindri pot fi observaţi Ia examinarea microscopică a depozitului centrifugat dintr-o probă de urină. Prezenţa lor în urină arată evoluţia bolii;

cilium - (pl. cilia) prelungiri subţiri prezente la anumite celule epiteliale şi la, anumite protozoare (ciliate). Cilii sunt în mod particular caracteristici epiteliului care căptuşeşte tractul respirator superior, având rol, prin mişcările lor, de a îndepărta particulele de praf
sau alte materiale străine să ajungă la plămâni;

cinchona - scoarţa uscată a copacului Cinchona, utilizată în trecut în stimularea apetitului şi în prevenirea hemoragiilor şi a diareei. Administrată timp îndelungat, provoacă intoxicaţie (cinchonism). Cinchona este o sursă de chinină;

cinchonism - intoxicaţie produsă prin administrarea de doze crescute de cinchona sau alcaloizii ei (chinină, chinidină). Simptomele includ: senzaţia de zgomote puternice în urechi, ameţeli, tulburări de vedere până la orbire, erupţii tegumentare, febră şi hipotensiune arterială. Tratamentul cu diuretice creşte rata eliminării toxicului prin urină. Sinonim: chininism.

cinclisis - mişcări repetate rapid (de exemplu, clipitul rapid);

cinematică - ştiinţa care se ocupă cu studiul mişcării corpurilor materiale şi mărimile ce caracterizează această mişcare (traiectorii, viteze, acceleraţii etc.), precum şi legile ei generale fără a lua în considerare cauzele care o determină sau o influenţează;

cingulectomie - rezecţia scoarţei girului cingular, parte a creierului legată de depresie şi furie. Procedeul a fost utilizat doar ocazional ca metodă de psihochirurgie în bolile mentale netratabile;

cingulum - (pl. cingula) 1. bandă curbată de fibre nervoase prezentă în fiecare emisferă cerebrală, aproape înconjurând corpul calos; 2. mică protuberanţă situată pe suprafaţa linguală a coroanei dinţilor incisivi şi canini;

circadian - relativ la ritmuri sau variaţii biologice având un ciclu de aproximativ 24 de ore;

circulaţie colaterală - cale alternativă creată pentru irigarea cu sânge prin vase sangvine secundare când calea principală a fost blocată;

circulaţie pulmonară - drumul pe care îl urmează sângele de la inimă la plămâni şi înapoi. Începe din ventriculul drept, sângele neoxigenat trecând în arterele pulmonare, şi ajungând în capilarele pulmonare unde are loc schimbul gazos. Sângele oxigenat trece în venulele pulmonare care formează apoi venele pulmonare, ce părăsesc plămânii pentru a se deschide în atriul stîng. Din atriul stâng, sângele oxigenat trece în ventriculul stîng şi, de aici, prin sistemul aortic ajunge în întreg organismul (circulaţia sistemică). Sinonim: mica circulaţie;

circulaţie sistemică - sistemul de vase de sânge care irigă tot organismul, cu excepţia plămânilor. Este formată din aortă şi ramurile sale, care duc sângele oxigenat la ţesuturi, şi din venele care drenează sânge neoxigenat în venele cave;

circum - element de compunere care introduce în termeni sensul de: în jur, înconjurător. De exemplu, circumanal (în jurul anusului); circumoral (care înconjoară orificiul bucal);

circumcizie - excizia chirurgicală a prepuţului penisului. Această intervenţie se practică frecvent din motive religioase sau etnice, dar uneori poate constitui o indicaţie chirurgicală, cum ar fi pentru fimoză sau parafimoză. Circumcizia la sexul feminin implică excizia clitorisului, a labiei minora şi a labiei majora. Extinderea intervenţiei diferă de la ţară la ţară. Cea mai simplă şi mai puţin periculoasă este clitoridectomia (excizia clitorisului); următoarea formă cuprinde excizia prepuţului, a clitorisului şi a unei părţi (sau toată) din labia minora. Forma cea mai extinsă, infibulaţia, implică excizia clitorisului, a labiei minora şi a labiei majora. Marginile vulvei sunt suturate împreună, inserându-se o bucată de lemn sau de stuf pentru a păstra o mică trecere pentru urină şi lichidul menstrual. La aceste femei circumcise, la naştere se practică o epiziotomie largă;

circumducţie - mişcarea de rotaţie a membrelor sau a globilor oculari;

circumflex (nervul) - nerv mixt, motor şi senzitiv, al braţului superior. Îşi are  originea în segmentele cervicale 5 şi 6 ale măduvei spinării şi se distribuie muşchiului deltoid şl tegumentului care îl acoperă;

circumstanţialitate - termen care desemnează o conversaţie în care pacientul evită orice afirmaţie sau răspuns direct la o întrebare, dând detalii nerelevante. Poate apărea ca semn al psihozelor organice, în schizofrenie şi la persoanele cu personalitate obsesivă;

circumvoluţie - pliu al cortexului cerebral, mărginit de şanţuri sau fisuri. Sinonim: gyrus;

ciroză - afecţiune caracterizată prin dezorganizarea difuză a arhitecturii hepatice normale prin apariţia de noduli de regenerare înconjuraţi de ţesut fibros. Tipic, ficatul este ferm şi poate fi palpat, dar uneori poate fi mic. Cauzele includ: alcoolismul (ciroza alcoolică), hepatitele virale (ciroza postnecrotică), obstrucţia cronică a canalului biliar comun (ciroza biliară secundară), bolile autoimune (hepatita agresivă cronică, ciroza biliară primitivă) sau insuficienţa cardiacă (ciroza cardiacă). Complicaţiile pot fi: hipertensiunea portală, ascita, encefalopatia hepatică sau hepatomul. Ciroza nu poate fi vindecată, dar evoluţia ei poate fi stopată prin îndepărtarea cauzei; de exemplu: alcoolul trebuie cu desăvârşire exclus în ciroza alcoolică; în hepatitele cronice, corticosteroizii (care sunt administraţi pentru scăderea infiamaţiei), în ciroza biliară secundară, în care obstrucţia trebuie rezolvată chirurgical, sau în ciroza cardiacă, în care trebuie tratată în primul rând insuficienţa cardiacă;

cirsoid - termen care descrie aspectul dilatat al unei vene varicoase. Termenul este utilizat pentru un tip de tumoră a scalpului (anevrismul cirsoid), care este, de fapt, un anevrism arteriovenos;

cirtometru - instrument format din tije metalice articulate, utilizat la măsurarea perimetrului toracic şi înscrierea lui grafică;

cistalgie - durere la nivelul vezicii urinare. Apare frecvent în cistită, calculi la nivelul vezicii urinare şi, ocazional, în cancerul de vezică urinară. Tratamentul se adresează cauzei;

cistectomie - excizie chirurgicală a vezicii urinare. Se efectuează în anumite afecţiuni ale vezicii urinare, în special în cancere, şi este precedată de crearea unei derivaţii urinare. Ureterele, care drenează urina de la rinichi, sunt reimplantate într-un segment izolat de intestin (de obicei, ileon), care este deschis la piele. Un alt tip de operaţie constă din crearea unui buzunar din ileum sau colon, care acţionează ca un rezervor pentru urină, şi la care este legată uretra. Golirea se poate realiza prin contracţie abdominală sau cateterizare intermitentă;