kuru - boală neurologică progresivă, care apare în primul rând la băştinaşii din platourile Noii Zeelande şi Noua Guinee (tribul Fore). Pacienţii prezintă degenerare progresivă a neuronilor din sistemul nervos central, în special din ariile care controlează mişcările. Controlul muscular este ineficace şi apare tremorul la nivelul trunchiului, membrelor şi capului. Kuru afectează în special femeile şi copii, producând decesul în 9-12 luni. Se pare că este o boală prionică şi este transmisă prin practici canibale rituale care acompaniază ritualurile mortuare;
kuru - boală neurologică progresivă
Kuss (sindromul) - sindrom de ocluzie intrinsecă a colonului sigmoid, prin pericolită generată de o infecţie genitală;

Kussmaul (respiraţia) - tip de hiperpnee compusă din 4 timpi: inspiraţie, pauză, expiraţie, pauză, care însoţeşte, de obicei, acidoza metabolică;

Kussmaul (semnul) - 1. turgescenţă inspiratorie a jugularelor în mediastinopericardită sau în tumorile mediastinale; 2. diminuarea accentuată a intensităţii pulsului în timpul inspiraţiei - semn de jenă în circulaţia intratoracică - observată în special în simfizele pericardice. Sinonime: puls paradoxal, semnul Griesinger-Kussmaul; 3. semn clinic în stenoza pilorului, constând din prezenţa ondulaţiilor peristaltice vizibile, care pleacă din hipocondrul stâng către linia mediană; sinonim: undele Kussmaul;

Kustner (manevra) - manevră pentru verificarea decolării placentei, constând din împingerea în sus (spre ombilic) a corpului uterin, prin intermediul peretelui abdominal, apăsând cu mâna deasupra simfizei pubiene. În caz că placenta nu este dezlipită, cordonul ombilical urcă în vagin o dată cu ascensiunea corpului uterin; dacă placenta este dezlipită, eordonul ombilical nu urmează ascensiunea corpului uterin, coborând chiar şi mai mult prin vagin;

Kuzneţov (grefa cutanată) - grefă cutanată liberă de piele totală;

Kveim (testul) - test utilizat în diagnosticul sarcoidozei. Se injectează intradermic la o persoană ţesut dintr-un ganglion limfatic; dezvoltarea unui granulom la locul injectării indică faptul că persoana are sarcoidoză;

kwashiorkor - formă de malnutriţie datorată unui deficit de alimente care conţin proteine, întâlnită de obicei la unele triburi din Africa. Kwashiofkor înseamnă „primul copil - al doilea copil". Denumirea face referinţă la faptul că primul copil face malnutriţie proteino-calorică atunci când se naşte al doilea copil care este alăptat în locul primului. Copilul înţărcat este alimentat cu fiertură de ovăz diluată, cu calităţi nutriţionale diminuate şi nu se mai poate dezvolta. Apare la copiii cu vârste între 1 şi 3 ani. Simptomele sunt: edemele (deficitul proteic este mai mare decât cel caloric), pierderea apetitului, diaree, apatie, stare generală alterată; copilul nu se mai dezvoltă şi este extrem de susceptibil la infecţii, în special gastro-intestinale;

Kyasanur Forest (boala) - afecţiune tropicală, întâlnită în special în sudul Indiei, produsă de un virus transmis la om prin muşcătura căpuşei de pădure Haemphysalis spinigera. Simptomele includ: cefalee, febră, dureri musculare, vărsături, conjunctivită, epuizare, hemoragii nazale şi gingivale, şi necroza unor ţesuturi. Terapia generală, în absenţa unui tratament specific, include administrarea de lichide pentru deshidratare şi pierderea de sânge, şi de analgezice;

labetalol - medicament alfa şi beta blocant, uneori mai eficient în tratamentul hipertensiunii arteriale decât beta blocantele. Se administrează pe cale bucală sau în perfuzie intravenoasă. Posibilele efecte adverse includ: lipotimie la ridicarea în ortostatism, dificultăţi la urinare şi la ejaculare, parestezii ale scalpului;

labial - 1. care se referă la buze; 2. suprafaţa dinţilor care priveşte spre buze;

labio - element de compunere care introduce în termeni referirea la buză;

labioplastie - înlăturarea pe cale chirurgicală a defectelor sau diformităţilor labiale (de exemplu, buza de iepure). Sinonim: cheilopalstie;

labirint (urechea internă) - sistem canalicular care conţine organele auzului şi ale echilibrului. Labirintul membranos este un complex de pungi şi canale membranoase legate între ele, care corespund labirintului osos. Este format din canalele semicirculare, utriculă şi saculă (aflate în legătură cu echilibrul) şi cavitatea centrală a cohleei (în legătură cu auzul). Labirintul membranos conţine endolimfa. Labirintul osos este un complex de cavităţi săpate în stânca osului temporal, susţinând elementele urechii interne. Labirintul osos conţine perilimfă;

labirintectomie - procedeu chirurgical de îndepărtare a structurilor labirintului, de obicei efectuat în caz de boala Meniere gravă;

labirintită - inflamaţia urechii interne. Sinonim: otită internă;

labium (pl. labia) - buză: 1. termen generic pentru părţile moi care mărginesc superior şi inferior orificiul bucal; 2. termen generic pentru formaţiuni anatomice în formă de plică sau de muchie (de exemplu, labium majus pudendi - un pliu cutanat pereche la nivelul organelor genitale externe; labium minus pudendi (pliu . pereche pe suprafaţa internă a labiilor mari);

labrum (pl. labra) - structură anatomică în formă de buză. Labrum acetabulare este un inel fibrocartilaginos care completează periferia fosei acetabulare a osului coxal. Labrum glenoidale este un inel fibrocartilaginos care înconjoară fosa glenoidală a scapulei în care este primit capul osului humerus;

laceraţie - ruptură a ţesuturilor care produce o rană cu margini neregulate;

lacertus - mică bandă de fibre conjunctive continuând ca o expansiune colaterală aponevroza unui muşchi;

lacrimal (nervul) - ramură a nervului oftalmic, care inervează glanda lacrimală şi conjunctiva;

lacrimal (osul) - os de dimensiuni mici, care ia parte la formarea viscerocraniului; are formă rectangulară şi face parte din orbită;

lacrimi - fluidul secretat de glandele lacrimale pentru a menţine faţa anterioară a globilor oculari umedă şi curată. Lacrimile conţin lizozim, o enzimă care distruge bacteriile. Iritaţia ochilor şi, uneori, stările emoţionale produc hiperlăcrimare;

lacrimogen - agent care irită ochii, determinând apariţia secreţiei lacrimale în exces;

lact-, lacti-, lacto - element de compunere care introduce în termeni referirea la: 1. lapte; 2. acid lactic;

lactalbumină - albumină prezentă în laptele mamiferelor în concentraţie mai scăzută decât cazeina. Spre deosebire de aceasta, lactalbumina, nu precipită la pH acid;

lactaţie - procesul de secreţie a laptelui de către glandele mamare, proces care începe de obicei la sfârşitul sarcinii. Colostrul este secretat înainte de apariţia laptelui; ambele secreţii sunt stimulate de acţiunea de supt a nou-născutului şi se află sub controlul hormonilor: secreţia lactată încetează când copilul este înţărcat;

lactază - enzimă, secretată de glandele intestinului subţire, care transformă lactoza (zahărul din lapte) în glucoză şi galactoză în timpul digestiei;

lactifug - medicament care scade secreţia de lapte. Unele medicamente estrogenice au acest efect şi sunt utilizate pentru a supresa producţia de lapte la mamele care nu alăptează la sân;

Lactobacillus - gen de bacterii Gram-pozitive, în formă de bacili imobili, capabile să se dezvolte în mediu acid. Fermentează carbohidraţii cu producere de acid lactic. Se întâlnesc mai ales în produsele alimentare fermentate, dar şi în tractul gastro-intestinal şi în vagin. Specia Lactobacillus acidopliilus se găseşte în lapte şi este asociată cu cariile dentare. De asemenea, apare în număr foarte mare în fecalele sugarilor alimentaţi la sân sau la biberon;

lactogen placentar uman - hormon proteic format din 190 de aminoacizi, produs de placentă. În contradicţie cu numele său, nu pare a avea un rol în lactaţie, funcţia sa exactă rămânând aproape necunoscută. Se pare, însă, că el contribuie la apariţia diabetului zaharat la unele gravide. Sinonim: somatomamotrofina corionică umană;

lactoză - dizaharid compus dintr-o moleculă de glucoză şi una de galactoză, prezent doar în lapte. Lactoza este descompusă în constituenţi prin acţiunea enzimei lactază, secretată în intestinul subţire. Această enzimă lipseşte sau este în cantitate redusă la unele populaţii orientale şi africane. Această incapacitate de a absorbi lactoza se numeşte intoleranţă la lactoză;

lactozurie - prezenţa lactozei în urină; este fiziologică la nou-născut, copii, în perioada de graviditate etc.;

lactuloză - dizaharid care acţionează ca laxativ blând, dar eficient. Se administrează pe cale bucală, dar nu este absorbit sau descompus, astfel încât la nivelul colonului ajunge intact. Aici este descompus de către bacterii în glucide simple care ajută la reţinerea apei, înmuind scaunul;

lacuna (pl. lacunae) (în anatomie) - depresiune sau spaţiu mic; de exemplu spaţiu de matrice ocupat de o celulă cartilaginoasă sau de corpul unei celule osoase. Lacunae laterales sunt spaţii neregulate în dura mater, situate de fiecare parte a sinusului sagital superior şi comunicând cu el;

laetrile - compus care conţine gruparea cian, extras din sâmburele de piersici. În trecut, era folosit în medicina complementară ca tratament pentru anumite forme de cancer. lag perioadă de latenţă în dezvoltarea unui fenomen;

lagaena (legenă) - porţiunea terminală a cohleei. Acest termen este folosit mai mult pentru a descrie o structură omoloagă cohleei la vertebratele primitive;

lagophtalmos (lagoftamie) - imposibilitatea de a închide complet pleoapele. Apare în special în cadrul paraliziei faciale periferice, datorită paraliziei muşchiului orbicular al pleoapelor;

lalie - sufix care introduce în termeni referirea la vorbire;

laloneurosis - nevroză caracterizată prin tulburări de vorbire;

lalopatologie - ramură a medicinei care studiază tulburările de vorbire;

laloplegie - paralizie a muşchilor limbii. Sinonim: glosoplegie;

lambda - punct antropometric situat pe craniu la joncţiunea suturii sagitale cu cea lambdoidă;

lambou - fragment de ţesut disecat, dar care rămâne ataşat de locul de origine printr-un pedicul care îi menţine irigaţia şi inervaţia. Tehnica este folosită în chirurgia plastică, după operaţii mutilante (de exemplu, mastectomie) sau după arsuri sau traumatisme, sau pentru acoperirea osului rezecat în caz de amputaţie. În neurochirurgie, lambourile osoase şi tegumentare (osteo-plastice) sunt folosite adesea;

lamella (pl. lamellae) - 1. lamă subţire de ţesut. În ţesutul osos, lamelele sunt benzi fine de matrice calcificată aranjate concentric în jurul canalului Havers; 2. lamelă (peliculă) medicamentoasă - disc gelatinos impregnat cu un medicament, care este plasat în ochi; materialul gelatinos se dizolvă, iar medicamentul se absoarbe; 3. lamă subţire de sticlă utilizată pentru a proteja suprafaţa superioară a unui preparat microscopic;

lamina (pl. laminae) - strat subţire care face parte din structura unei formaţiuni anatomice compuse;

laminectomie - intervenţie chirurgicală pe coloana vertebrală constând din ablaţia procesului spinos şi a celor două lame adiacente până la procesele articulare, pentru afecţiuni ale canalului medular, discului intervertebral sau emergenţei rădăcinilor nervoase: se poate practica şi în scop explorator. Sinonim: rahiotomie;

lamivudine - inhibitor al revers trancriptazei;

lamotrigine - medicament anticonvulsivant utilizat în tratamentul epilepsiei. Se administrează pe cale bucală. Posibilele sale efecte adverse includ: greţuri, cefalee, diplopie, ameţeli, ataxie şi erupţii tegumentare;

lampă cu fantă - dispozitiv care transmite o lamă îngustă şi intensă de lumină în ochi, folosită împreună cu un microscop special. Se poale utiliza pentru examinarea în amănunţime a structurilor din interiorul ochiului, strat cu strat;

Lancefield (clasificarea) - clasificare a streptococilor (Streptococcus) bazată pe prezenţa sau absenţa unui carbohidrat antigenic la suprafaţa celulei. Speciile de streptococi sunt clasificate în grupe de la A la S. Majoritatea speciilor patogene pentru om sunt în grupele A, B şi D;

lancinant - termen care descrie o durere violentă, sfredelitoare;

Landau (reflexul) - reflex care apare în mod normal la sugarii între 3 luni şi 1 an, după care dispare. Dacă sugarul este întins cu faţa în jos, el îşi va îndrepta picioarele şi spatele, şi va încerca să-şi ridice capul. Prezenţa acestui reflex peste vârsta de 1 an poate sugera o tulburare de dezvoltare;

Lange (curba) - metodă folosită în trecut pentru a detecta globulinele în exces din lichidul cefalo rahidian. Era utilizată în diagnosticul neurosifilisului şi a sclerozei multiple, dar astăzi a fost înlocuită cu teste noi, mai specifice;

Langer (liniile) - ridare permanentă normală a tegumentului. Inciziile paralele ale liniilor Langer se vindecă bine şi sunt mai puţin vizibile;

lanreotide - analog de somatostatină;

lanţ de transport al electronilor - serii de enzime şi proteine care se găsesc în celulele vii, prin intermediul cărora sunt transferaţi electronii, via reacţiile de oxido-reducere. Acestea din urmă conduc la conversia energiei chimice într-o formă uşor de folosit şi de depozitat. Cel mai important asemenea lanţ este lanţul respirator, prezent în mitocondrii şi care funcţionează în respiraţia celulară;

lanţetă - bisturiu cu lamă fixă, scurtă, de obicei triunghiulară, cu două tăişuri, folosit pentru scarificarea tegumentului;

lanugo - perii foarte fini care acoperă fătul. Este evident la aproximativ 28 de săptămâni de gestaţie şi dispare după naştere;

laparo - element de compunere care introduce în termeni referirea la abdomen;

laparoscop - aparat pentru explorarea viscerelor abdominale (un tip de endoscop), format dintr-un tub, un sistem optic şi un sistem de iluminare, la care se poate adapta o cameră video. Sinonim: peritoneoscop;

laparoscopia - metodă de explorare a cavităţii peritoneale, în prealabil destinsă prin pneumoperitoneu, cu ajutorul laparoscopului, introdus transparietal. Este utilizată în scop diagnostic, pentru prelevarea unui fragment de ţesut pentru biopsie, pentru aspirarea unui chist sau pentru rezolvarea unor aderenţe. Intervenţii chirurgicale ca fundoplicatura, colecistectomia, colectomia, hemicolectomia şi ocluzia trompelor uterine (pentru sterilizare) pot fi efectuate cu un laparoscop, utilizând fie laserul, fie diatermia pentru controlul sângerării. Laparoscopul este utilizat, de asemenea, pentru obţinerea ovulului în fertilizarea in vitro sau pentru realizarea unor intervenţii ginecologice utilizând laserul (laparoscopia cu laser). Sinonim: peritoneoscopia;

laparotomie - deschidere operatorie a cavităţii abdominale. Se efectuează pentru explorarea organelor abdominale în scop diagnostic; de exemplu, pentru a stabili extinderea unei tumori (laparotomie exploratorie) sau înaintea unei intervenţii chirurgicale majore; de exemplu în traumatismele abdomenului;

lapte - produsul de secreţie a glandelor mamare în activitate. Reprezintă singura sursă de hrană a mamiferelor la începutul vieţii. Este un aliment complet, deoarece conţine nutrienţii necesari: proteine, carbohidraţi, grăsimi, minerale şi vitamine. Compoziţia lui variază foarte mult de la o specie la alta. Laptele de vacă conţine aproape toate elementele nutritive esenţiale, dar este deficitar în vitaminele C şi D. Laptele uman conţine mai mult zahăr (lactoză) şi mai puţine proteine în comparaţie cu laptele de vacă;

laring-, laringo - element de compunere care introduce în termeni referirea la laringe;

laringectomie - intervenţie chirurgicală pentru extirparea laringelui, de obicei efectuată pentru tratamentul cancerelor de laringe. Postoperator, pacientul respiră prin traheostomie. Vorbirea este pierdută după această intervenţie, dar pacientul poate fi educat să înghită aer şi să-l elimine într-un mod controlat. De asemenea, există aparate (cu baterii) care reproduc vorbirea. De asemenea, vorbirea poate fi facilitată cu ajutorul unei valve implantate chirurgical la nivelul traheostomiei şi esofagului superior; Laringectomia parţială conservă o parte din laringe, permiţând pacientului să respire şi să vorbească normal; de aceea, este de preferat Ia pacienţii cu tumori mici;

laringită - inflamaţie a laringelui şi a corzilor vocale, produsă de virusuri, bacterii, sau de iritaţii cauzate de gaze, substanţe chimice etc. Corzile vocale nu mai vibrează (datorită tumefierii), iar vocea devine răguşită sau se pierde complet; respiraţia devine dificilă; obstrucţia căilor respiratorii poate fi, uneori, gravă, în special la copii. Trebuie instituit repausul vocal: atmosfera din camera bolnavului trebuie umidificată; de asemenea, inhalaţiile timp de 15-20 de minute la 2-3 ore par a fi eficiente;

laringocel - evaginaţie a mucoasei ventriculului laringian. Laringocelul intern deplasează şi măreşte falsele corzi vocale, provocând disfonie şi obstrucţia căilor aeriene. Laringocelul extern se extinde pe membrana tiro-hiodiană, producând o masă la nivelul gâtului. Ele apar la muzicienii care cântă la instrumente de suflat sau la sticlari. Pot fi congenitale. Tratamentul constă în excizie;

laringofisură - intervenţie chirurgicală prin care se secţionează cartilajul tiroid vertical pe linia mediană, se deschide laringele şi se examinează în vederea prelevării unei biopsii directe sau pentru efectuarea unei exereze;

laringologie - ramură a otorinolaringologiei, care studiază bolile laringelui şi ale corzilor vocale;

laringomalacie - afecţiune caracterizată prin atacuri paroxistice de respiraţie dificilă şi stridor. Apare la copiii mici şi este produsă prin flacciditatea structurilor laringiene. De obicei, se rezolvă spontan, după vârsta de 2 ani;

laringoscop - instrument optic pentru examinarea laringelui. Se utilizează atât pentru examenul laringian, cât şi pentru a ajuta la inserţia unei sonde endotraheale;

laringoscopie - metodă de examinare a laringelui. Laringoscopia directă se realizează cu ajutorul laringoscopului; laringoscopia indirectă se realizează cu ajutorul unei oglinzi laringiene;

laringospasm - spasm al muşchilor glotei provocând dispnee şi disfonie. Apare la copiii mici; în trecut, era asociat cu rahitismul. Astăzi apare datorită iritării laringelui în urma administrării anesteziei, în cazul prezenţei unui corp străin în laringe sau în crup;

laringostroboscopie - metodă de studiere a motilităţii corzilor vocale, bazată pe efectul stroboscopic, care constă din faptul că examinând corzile vocale aflate în mişcare în timpul fonaţiei cu o iluminare a cărei frecvenţă este aceeaşi cu sunetul dat de laringele examinatului, se obţine o falsă imobilitate a corzilor vocale sănătoase;

laringotomie - incizie chirurgicală la nivelul laringelui. Laringotomia inferioară, în care incizia se practică la nivelul membranei crico-tiroidiene, sub laringe, poate salva viaţa unui pacient cu obstrucţie Ia nivelul sau deasupra laringelui;

laringotraheobronşită - inflamaţie concomitentă a laringelui, traheei şi bronhiilor, gravă, aproape exclusiv virală, care apare mai ales la copiii mici. De obicei, simptomele apar noaptea Tratamentul este suportiv. deoarece afecţiunea se rezolvă natural. În cazurile uşoare şi moderate, copilul trebuie ţinut într-o atmosferă umedă (de exemplu, cameră cu aburi). Oxigenul şi medicaţie pe cale inhalatorie pot ajuta în multe cazuri severe. În cazurile extreme, poate fi necesară intubaţia endotraheală. Afecţiunea poate fi recurentă în Malayesia. După un şoc psihologic, indivizii afectaţi încep să devină foarte anxioşi şi sugestibili, începând să arate o supunere excesivă, imitând acţiunile altei persoane (echopraxia);

latanoprost - medicament prostaglandinic (un analog de PGF2), care creşte drenarea umorii apoase din ochi şi în acelaşi timp, îi scade producţia. Este utilizat topic în tratamentul glaucomului;

RECENT

2018 Sănătatea - Publicaţie de sănătate şi divertisment