Atestat in 1463. Nota statistica: Suprafafa-39 kmp. Distan(a pînă la or. Donduşeni - 27 km. Biserica Sf.Ierarh Nicolae (1881). Gospodării - 1.002. Populaţia - 1.982 de oameni. Sectorul obştesc - 3.340 ha. Sectorul ind. - 332 ha. Fondul locativ - 41 mii mp. Case - 965: cu gaz lichefiat - 860. Fântâni - 242. Drumuri - 35 km. 5 magazine, o cafenea, o casă de prestări servicii, o baie, un punct medical, o grădiniţă de copii, o şc. română, o casă de cultură, o instalaţie de cinema, o bib-că, un oficiu poştal, un stadion.
Aşezarea e situată la 27 km est de or. şi st.c.f. Donduşeni şi la 217 km de Chişinău şi poartă pe umere un mare noian de istorie. Arheologii au descoperit pe malul r. Nistru, pe locul numit Valea Bradului, vatra unei staţiuni umane cu o vechime de 40-12 mii de ani î.Hr. Concluzia s-a făcut în baza unor oase pietrificate, obiecte de cremene tipice pentru paleoliticul târziu.
Pe moşia localităţii arheologii au stabilit existenţa a încă opt vetre de sate părăsite în vechime. Trei din ele se atribuie mileniului IV-III î.Hr. şi încă una mileniului II î.Hr., iar altele două - sec. II-III d.Hr. În sfârşit, cea mai apropiată de timpurile noastre, dar dispărută, este o vatră umană ce datează cu sec. VIII-XII e.n. Pe locurile unde s-au aflat aşezările străvechi se găsesc urme de locuinţe, cioburi de vase vechi ş.a., obiecte tipice pentru perioadele menţionate ale istoriei acestor meleaguri.
Denumirea localităţii ne trimite la numele de persoană Arion, derivat ulterior cu sufixul - eşti, sau la antroponimul Arionescu, evoluat mai târziu prin pluralizare, Arioneşti, referindu-se la un vechi proprietar de moşie sau la ascendentul unei patronimii locale.
Documentar satul e atestat în anul 1463, dar, mic fiind, s-a contopit cu alt sătişor, şi mai vechi - Niceni, zis şi Conceni. Ambele s-au aflat pe moşii răzeşeşti până la 6 martie 1663, când Alexandru Ilieş, domnul Moldovei, confirmă dania făcută de Enache Postelnicul şi de către rudele sale, prin care aceste două sătişoare, Arioneşti şi Conceni, devin proprietatea mănăstirii Sf. Sava din Iaşi. Dar nu toţi răzeşii au fost de acord cu iniţiativa postelnicului Enache.
La 20 oct. 1637 caută dreptate la scaunul domniei răzeşul din Conceni Gherasim Roşca, iar la 28 oct. 1639 şi Lupu Projescu din Arioneşti. N-a fost de acord nici Miron Costin, slugerul, care la 25 mai 1658 se plânge la domnie pentru faptul că personalul de la mănăstirea Sf.Sava ţine şi partea sa rămasă de la unchiul său Balica hatmanul.
La 12 aug. 1650 o parte din răzeşii satelor Arioneşti şi Conceni se prezentaseră şi ei în faţa lui Vasile Voievod, dar fără succes. La 18 mai 1672 domnul Moldovei Gheorghe Duca pune capăt acestor neînţelegeri, mai confirmând o dată mănăstirii Sf.Sava moşiile dăruite ei de către postelnicul Enache şi rudele sale.
De un singur sat - Arioneşti - se pomeneşte şi la recensământul din 1835. Aici locuiau 160 de familii ţărăneşti, 452 de bărbaţi şi 393 de femei.
La 1 oct. 1998 în Arioneşti funcţionau o şcoală medie, o bibliotecă, un muzeu etnografic, un ambulatoriu, o maternitate, o casă de cultură, un oficiu poştal, un punct de deservire socială, câteva magazine. (Victor Ladaniuc, Vladimir Nicu, Localităţile Republicii Moldova)