Atestat în 1629. Nota statistica: Suprafaţa - 2 kmp. Distanţa până la or. Nisporeni - 12 km. Gospodării - 198. Populaţia - 648 de oameni. Case - 198: cu gaz lichefiat - 149. Fântâni - 18. Drumuri - 1,1 km (cu îmbrăcăminte dură - 0,7 km).  Un magazin, o baie, un punct medical, o grădiniţă de copii, o şc. română, o casă de cultură, o instalaţie de cinema, o bib-că, un oficiu poştal, un stadion.

Localitatea, care şi-a preluat denumirea de la numele r.Bâcşeni ce-şi duce apele în Prut prin valea Boldureştilor, e situată la distanta de 12 km de or. Nisporeni şi 96 km de Chişinău. Satul e românesc, precum româneşti sunt şi denumirile toponimice: La Gorea, Pădurea Roşie, Gligana, Ţuguleni ş.a.

În culegerea „Documente privitoare la târgul şi ţinutul Lăpuşnei” cercetătorul A.Sava dă publicităţii un act de moştenire, prin care Aniţa Hânculeasa vinde lui Petraşcu Iordăchel câteva sate, inclusiv „Băcşenii pisti Prut”. Actul a fost întocmit la Iaşi în sept. 1629. Precum se vede seliştea exista de acum. Vârsta acestei vetre urmează să fie încă precizată.

La 27 dec. 1729 în izvodul de moşii rămase Tofanei Arbore, fiica spătaruluiGavril Luca, se numără şi satul Bâcşeni. Se presupune că seliştea a fost întemeiată de nişte ţărani din Vărzăreşti, trecuţi cu traiul pe malul râuşorului Bâcşeni. Voievodul Grigore Ghica, împărţind între rude averea moştenită de la marele boier Mihalcea Hâncu, pomeneşte şi de moşia Bâcşeni.

În 1817 moşia satului se găsea în posesia lui Iancu Cogâlniceanu, căruia la 10 dec. 1821 i se recunoscu dreptul de nobil.. Avea aici în supuşenie 22 de familii de ţărani, fusese ales de nobilime judecător de ţinut la Ismail. El mai stăpânea şi moşia din Budeşti cu toate cele 43 de gospodării, constată savantul V.Nicu.

În apr.1835 la Băcşeni au fost înregistrate 20 de case cu 95 de locuitori. La sf. a. 1858 aici vieţuiau 31 de familii cu 136 de suflete. În ian. 1861 boierul Iamandi procură la Bâcşeni 520 des. de pământ arabil şi 205 des. de pădure. dar, intrând în datorii, îşi pierde o parte din avere şi în 1889 rămâne numai cu 342 des.

În 1898 se deschide şcoala elementară cu Pahomi Scaleţchi în calitate de învăţător. Precum ne informează „Dicţionarul geografic al Basarabiei” în 1904 Bâcşenii cuprindeau 67 de case.

În „Dicţionarul statistic al Basarabiei” din 1923 citim: "Băcşani sau Bacsani, plasa Nisporeni. Anul întemeierii: neprecizat. Clădiri: 70, nelocuite 4. Populaţia: bărbaţi 225, femei 229, total 454. Carieră de piatră. Poştă rurală, primărie". În timpul reformei agrare 9 familii au primit gratuit de la instituţia română "Casa Noastră" câte 6 ha de pământ.

Nici în perioada postbelică satul n-a căpătat o amplă dezvoltare. În 1979 aici trăiau 657 de suflete, în 1989 - 648. În Băcşeni s-a construit şcoala de 8 ani, punctul medical, clubul şi un magazin. La 1 iulie 1998, Băcşenii numărau 207 ogrăzi cu 718 locuitori. În 1997 aici s-a născut un singur copil. Şcoala medie incompletă din localitate e frecventată de 149 de elevi, instruiţi de 16 pedagogi. (Tudor Ţopa, Localităţile Republicii Moldova)

RECENT

2018 Sănătatea - Publicaţie de sănătate şi divertisment