Atestat la 6 apr. 1973. Notă statistică. Suprafaţa - 2,3 kmp. R. Tigheci. Populaţia în (1994) - 5.245 de oameni (2.464 de bărbaţi, 3.781 de femei), incl. 3.612 de români, 376 de ucr., 638 de ruşi, 131 de găgăuzi, 424 de bulgari ş.a. Apţi de muncă - 3.200. Asociaţia "Aroma", f-ca de conserve, întreprinderea inter gospodărească pentru producerea cărnii de porc. Fondul locativ - 84,9 mii mp. Case, ap. -1.503, cu instalaţie de apă - 1.102, cu gaz
lichefiat - 1.248. 28 de magazine, 5 cafenele, casă de prestări servicii, frizerie, atelier foto, curăţătorie chimică, baie, policlinică, spital, 3 grădiniţe de copii, o şc. română, o şc. rusă, ŞPT, cinematograf, casă de cultură, 3 bib-ci, c-ru de telecomunicaţii, casă de economii, stadion, hotel, bază turistică.
Are o vârstă foarte tânără - pentru prima dată este pomenit ca unitate administrativă la 6 apr. 1973, când acestei localităţi populată cu preponderenţă de muncitorii fabricii de conserve "Prut", pusă în funcţiune în noiem. 1967, i-a fost dat numele distinsului scriitor, savant, domnitor al Moldovei Dimitrie Cantemir, cu ocazia aniversării a 300 de ani de la naştere. Această dată - 6 aprilie - a şi devenit ziua oraşului printr-o hotărâre a întrunirii cetăţenilor din 31 martie 2000.
Primele blocuri au apărut aici în 1963, când a început construcţia fabricii de conserve, director al căreia fusese numit Gheorghe Popa. Cantemirenii îi mai ţin minte pe directorii Artur Vidzovchi, Gheorghe Sârghi ş.a., care au făcut mult pentru dezvoltarea acestui gigant al industriei prelucrătoare din sudul republicii. De altfel, printr-un concurs al împrejurărilor, în a. 2000 conducător al întreprinderii era, de asemenea, Gheorghe Popa, altul, desigur.
De această întreprindere este legată totalmente istoria localităţii, care a crescut o dată cu ea. Începând de la 500 mii borcane convenţionale de conserve în primul an, de acum prin 1985-1989 f-ca furniza anual câte 80-82 mln borcane convenţionale de conserve, producţia cantemireană fiind expediată în toate regiunile fostei URSS, Bulgaria, Ungaria, Germania, Polonia, Austria şi alte ţări.
Oraşul Cantemir (până la 7 dec. 1994 - orăşel) este situat pe un podiş din sudul republicii, în preajma râului Prut, pe traseul auto Chişinău-Leova-Cahul, la 46 km mai la nord de Cahul şi la 125 km mai la sud de Chişinău, la 1 km de st. c. f. Prut, pe direcţia Basarabeasca - Cahul. Din 1989 este deschisă şi ruta de tren Prut-Fălciu, oraş din România, până la care sunt 7 km.
Cu susţinerea autorităţilor din aceste oraşe şi comune la Cantemir a fost deschisă o filială a Muzeului "Dimitrie Cantemir", se face schimb de delegaţii, colective de artişti amatori. La Cantemir au concertat cunoscuţii interpreţi de muzică populară din România - Sofia Vicoveanca, Irina Loghin, Maria Dragomiroiu, Maria Ciobanu, precum şi cei de muzică uşoară: Gabriel Dorobanţu, Anda Călugăreanu, Marina Florea ş.a.
Direcţiile de învăţământ Constanţa şi Cantemir au încheiat un acord de colaborare, graţie căruia instituţiile de învăţământ din Cantemir beneficiază de manuale, cărţi, materiale didactice, profesorii fac anual cursuri de reciclare, iar copiii de aici au posibilitate să se odihnească pe litoralul Mării Negre. Tot pe acest pod au trecut în repetate rânduri combinele, tractoarele şi maşinile din gospodăriile cantemirene, care acordau ajutor plugarilor din comunele de dincolo de Prut la strânsul roadei.
La 1 mai 2000 or. Cantemir avea o populaţie de 7.100 de locuitori, 68 la sută dintre care sunt moldoveni: mai sunt ruşi, bulgari, : ucraineni; belaruşi, găgăuzi, tătari, ţigani, başkiri, armeni, bureaţi ş.a. Populaţia matură constituie 2.800 de persoane, apţi de muncă - 2.569, angajaţi - 2.470, şomeri - 243, pensionari - 348, invalizi - 108, veterani ai războiului - 5, participanţi la conflictele militare si la lichidarea avariei de la Cernobâl- 91.
În oraş activează 2 şcoli de cultură generală, cu studiere în limbile română şi rusă (peste 1.300 de elevi), directori - Ion Raicu şi Anatolie Ichim. În 1995 a fost inaugurat liceul teoretic "Dimitrie Cantemir", o şcoală de meserii, şcoala de muzică "Valeriu Hanganu", 3 grădiniţe de copii, o casă de cultură, 3 biblioteci, 2 muzee ("Dimitrie Cantemir" şi de studiere a ţinutului natal), un spital de sector, policlinică şi 4 farmacii.
La sf. sec. XX, la solicitarea locuitorilor, primăria a decis deschiderea într-o clădire adaptată a unei biserici creştine ortodoxe. La primăria Cantemir la 01.01.2000 erau înregistrate 38 SRL, 220 întreprinderi individuale, 13 societăţi pe acţiuni de tip închis, 25 cu alte forme de antreprenoriat, în oraş activează piaţa comercială.
Specialiştii au determinat că pe aceste locuri a existat un sat încă după cucerirea Daciei de către Imperiul Roman. Dar apoi au năvălit hunii şi siliştea a fost prădată şi arsă: - Adică, desigur cu aproximaţie, ea a existat între a.106-376 e.n. Pe vatra părăsită se găsesc vase de lut şi alte obiecte tipice pentru epoca romană (sec. II - IV). (Ion Domencu, Localităţile Republicii Moldova)