Din cauza slăbiciunii lor (a simţurilor), nu suntem în stare să deosebim adevărul. (Anaxagoras)
Prieteni, eu ştiu că vorbele pe care le voi spune sunt adevărate. Cu multă trudă se găseşte adevărul şi cu greu pătrunde în suflet crezarea. (Empedocles)
Drumul adevărului e anevoios; căci Ares iubeşte minciuna. (Euripides)
Toate le adevereşte timpul în decursul său. (Id. Hippolytus, la Stobaeus)
Dacă este cu putinţă să se mintă în mod convingător, trebuie să admitem şi contrariul, că multe lucruri de necrezut li se întâmplă într-adevăr muritorilor. (Id. Thyestes, la Aristoteles)
Noi nu ştim nimic în realitate; căci adevărul e în abis. (Democritus)
Dacă voi spune adevărul, nu-ţi voi face bucurie; iar dacă îţi voi face bucurie, nu voi spune adevărul.
(Agathon, la Athenagoras)
Frumos lucru e adevărul şi durabil; însă nu e acceptat uşor. (Plato)
Deci, când prinde sufletul adevărul? întrebă el; căci este evident că atunci când se apucă să cerceteze ceva împreună cu corpul, e înşelat de acesta. (Plato)
Cât timp vom avea corpul împreună cu judecata în cercetările noastre şi (cât timp) sufletul nostru va fi amestecat cu o astfel de pacoste, nu vom dobândi niciodată îndeajuns ceea ce dorim; şi aceasta, spunem noi, este adevărul. (Ib.)
Voi însă... puţin păsându-vă de Socrate, ci mult mai mult de adevăr, dacă vi se va părea că spun adevărul, să fiţi de acord. (Ib.)
Nu trebuie să se respecte omul mai mult decât adevărul. (Plato)
Mult întuneric este, după cât se pare... înaintea adevărului. (Demosthenes)
Deşi amândoi (îmi) sunt prieteni, se cuvine să se prefere adevărul. (Aristoteles)
Timpul scoate adevărul la lumină (Menander)
Limba care greşeşte spune adevărul. (Id., Ib., la Stobaeus Fior)
Uneori adevărul iese la lumină şi fără a fi căutat. (Menander)
Când cineva vede şi aşteaptă numai ceea ce vrea, judecata lui cu privire la adevăr va fi neîntemeiată.
(Id., Clup., la Stobaeus)
Totdeauna, în orice împrejurare, cel mai bine este să se spună adevărul. (Id., Supp., la Stobaeus)
Nu există virtute mai presus de adevăr, nici păcat mai mare ca minciuna. (Mahabharata)
Să se spună adevărul; să se spună ce-i plăcut; să nu se spună ce-i adevărat, dar neplăcut; nici ce-i plăcut, dar neadevărat. (Manu)
Linguşirea câştigă prieteni, iar adevărul stârneşte ura. (Terentius)
Luptă-te până la moarte pentru adevăr. (Septuaginta)
Mi-i prieten Platon, dar mai prieten îmi e adevărul. (Aristoteles)
O, putere mare a adevărului, care se apără singur contra minţii, iscusinţei şi abilităţii oamenilor şi contra tuturor curselor născocite! (Cicero)
Noi vrem să găsim adevărul, nu să convingem pe vreun adversar. (Id., Fin.)
În primul rând este propriu omului căutarea şi cercetarea adevărului. (Id., Oft)
Dacă cei care cântă din flaut sau din chitară îşi reglează ritmul muzicii după placul lor, şi nu al mulţimii, oare înţeleptul, care-i înzestrat cu o artă mult mai însemnată, va întreba el ce vrea vulgul şi nu care-i lucrul cel mai apropiat de adevăr? (Id., Tuse)
Cu prea multă discuţie se pierde adevărul. (Syrus)
Ce ne opreşte să spunem adevărul râzând? (Horatius)
Adevărul e accesibil tuturor; încă nu e ocupat. Din el a rămas mult, chiar şi pentru cei care vor veni de acum înainte. (Seneca)
Pentru noi e un argument al adevărului atunci când toţi au aceeaşi părere despre un lucru. (Ib.)
Când adevărul nu poate fi cercetat, neadevărul sporeşte. (Curtius)
Veţi cunoaşte adevărul şi adevărul vă va libera. (N.T., Ioannes)
Ce este adevărul ? (Ib.)
A-şi consacra viaţa adevărului. (Iuvenalis)
Adevărul este fiul timpului. (După Gellius)
E mult mai plăcut să spui adevărul decât să-l asculţi. (Polemon, la Stobaeus)
Veşnic căutând adevărul şi niciodată găsindu-l. (Irenaeus, Haer)
După cum lumina soarelui nu se poate privi cu vederea, care-i slabă şi neputincioasă, tot astfel, ba într-o măsură şi mai mare, nu se poate privi adevărul cu mintea, care-i slabă şi neputincioasă. (Rheginus, Amic., la Stobaeus)
Ce importanţă are prin ce metodă caută fiecare adevărul? La o taină atât de mare nu se poate ajunge pe un singur drum. (Symmachus)
Nu e adevăr acela la care se asociază frica. (Hitopadena)
Ce e cerul fără soare, ce e lacul fără apă, ce e domnia fără sfetnici, ce e vorba fără adevăr?
(Somadeva)
Totdeauna omul trebuie să-şi închidă gura, atât cât poate, pentru adevărul care are înfăţişare de minciună; pentru că pricinuieşte ruşine fără vină. (Dante)
Adevărul şi raţiunea sunt comune fiecăruia; ele nu aparţin mai mult celui care le-a spus (mai) întâi decât celui care le spune pe urmă. (Montaigne)
Suntem născuţi (numai) ca să căutăm adevărul; posedarea lui aparţine unei puteri mai mari. (Ib.)
Nimic nu cere mai multă prudenţă decât adevărul. (Gracian)
Când vrem să dojenim cu folos şi să arătăm altuia că se înşeală, trebuie văzut sub ce latură priveşte el lucrul, pentru că de obicei el e adevărat sub acea latură, şi să-i recunoaştem acest adevăr, dar să-i descoperim latura sub care lucrul este greşit. (Pascal)
Lucrurile sunt adevărate sau false, potrivit cu aspectul sub care sunt privite. (Ib.)
A spune adevărul este util aceluia căruia i se spune, dar dezavantajos pentru acei care-l spun, fiindcă îşi atrag ura. (Ib.)
Cei care nu iubesc adevărul (îşi) iau ca pretext al contestării (lui) mulţimea acelora care-l tăgăduiesc. (Ib.)
Se spune că nu există regulă, care să nu aibă unele excepţii, nici adevăr atât de general, care să nu aibă vreo faţă prin care-i defectuos. (Ib.)
Adevăr dincoace de Pirinei, eroare dincolo. (Ib.)
Nici contrazicerea nu e un semn de neadevăr, nici lipsa de contrazicere nu e un semn de adevăr. (Ib.)
Noi nu avem nici adevărul nici binele decât în parte şi amestecat cu neadevăr şi cu rău. (Ib.)
Fiecare lucru este aici adevărat în parte şi neadevărat în parte. Adevărul esenţial nu-i aşa: el este în întregime curat şi-n întregime adevărat. (Ib.)
Adevărul nu se alterează decât prin schimbarea oamenilor. (Ib.)
Adevărul este atât de întunecat în aceste timpuri şi minciuna atât de fixată, încât n-am fi în stare să cunoaştem adevărul, dacă nu l-am iubi. (Ib.)
Noi credem uneori că lucrurile sunt adevărate, numai fiindcă sunt spuse în mod elocvent. (Pascal)
Sunt anumite adevăruri despre care nu-i de ajuns să convingi (pe cineva), ci trebuie să(-l) faci să le şi simtă. (Montesquieu)
Să ne ferim de a vesti adevărul celor care nu sunt în stare să-l asculte. (Rousseau)
Poate că nu există adevăr, care să nu fie pricină de rătăcire pentru vreo minte greşită. (Vauvenargues)
Nu ne putem ridica la adevărurile mari fără entuziasm. (Ib.)
Când suntem pătrunşi de un adevăr mare şi-l simţim puternic, nu trebuie să ne temem a-l spune, chiar dacă l-au mai spus şi alţii. Orice cugetare este nouă, dacă autorul o exprimă Într-un mod care-i este propriu. (Ib.)
O carte cu totul nouă şi originală ar fi aceea care ar face să se iubească adevăruri vechi. (Ib.)
Adevărul este soarele inteligenţelor. (Ib.)
Când li se spune tinerilor adevărul curat care nu-i deloc pe placul lor, şi când in urmă, după ani de zile, ei încearcă toate acestea in mod dur pe propria lor piele, ei îşi închipuie atunci că (ştiinţa) aceasta le vine din propria lor ţeastă; şi afirmă că învăţătorul a fost un prost. (Goethe)
În ştiinţă este un foarte mare merit să se caute şi să se ducă mai departe adevărurile insuficiente pe care le-au posedat anticii. (Id.)
Este mult mai uşor de recunoscut eroarea, decât de găsit adevărul; aceea stă la suprafaţă... acesta-i in adâncime. (Ib.)
Adevărul este de natură divină, el nu apare direct, (ci) trebuie ghicit din manifestările sale. (Ib.)
Adevărul, o perlă care iubeşte adâncul. (Byron)
Adevărului îi este rezervat numai un triumf de scurtă durată, între cele două lungi perioade, în care el e condamnat ca paradox şi dispreţuit ca banal. (Schopenhauer)
Necunoscutul de ieri este adevărul de mâine. (Flammarion)
Ah! ce chin să vezi adevărul şi să nu-l poţi arăta celorlalţi! (Psichari, Chamena logia, la Thumb)