Marea familie de câteva mii de substanţe chimice utilizate în combaterea bolilor şi dăunătorilor plantelor de cultură, se mai numesc şi pesticide. Aceste substanţe fitofarmaceutice sunt utilizate intens, nu numai în agricultură, în silvicultură ci şi în gospodăria omului. De aceea, în ultimul timp a crescut numărul de intoxicaţii cu pesticide nu numai în mediul rural ci şi la oraşe, mai ales la persoanele care nu cunosc riscul de intoxicaţie cu aceşti produşi chimici.

Există mai multe categorii de pesticide: insecticide, fungicide, ierbicide etc. Cele mai toxice sunt insecticidele organoclorurate (DDT, Detox, HCH, Lindan, Heptaclor, Toxafen etc.) şi insecticidele organofosorate tip paration, malation, TEPP, fosdrin, dipterex. În mod normal concentraţiile de pesticide utilizate curent sunt slabe şi nu provoacă la om intoxicaţii. Insă dacă organismul uman vine în contact cu substanţe concentrate sau chiar cu doze mici, dar repetate se pot produce intoxicaţii a căror gravitate depinde de doza absorbită în organism.
Intoxicatiile cu substante insectofungicide
Intoxicaţiile pot fi întâlnite la muncitorii care prepară sau stropesc cu pesticide, la persoanele care beau din greşeală din sticle în care se păstrează substanţele în gospodărie (mai ales la copii şi bătrâni), după consumul de alimente şi fructe contaminate cu pesticide etc. De menţionat că şi o sticlă goală în care s-au ţinut pesticide (şi ulterior s-au pus lichide comestibile) constituie un pericol de intoxicaţie. Folosirea insecticidelor pentru combaterea paraziţilor de pe corpul omului a produs intoxicaţii grave.

Simptomele apar la câteva ore după pătrunderea toxicului în organism şi constau din:
- semne generale: dureri de cap, oboseală, ameţeli, transpiraţii;
- semne digestive: greaţă, vărsături, diaree, colici abdominale;
- semne nervoase: agitaţie, convulsii, tulburări de vedere şi echilibru, somnolenţă, pierderea cunoştinţei, senzaţie de amorţeală a membrelor şi chiar comă;
- semne pulmonare: mai ales în cazul intoxicaţiei pe cale respiratorie: tuse, cu expectoraţie de secreţii mucoase, respiraţie greoaie, uneori chiar oprirea respiraţiei.

Dacă nu se cunoaşte compoziţia chimică sau denumirea substanţei, măsurile de prim ajutor vor fi aceleaşi, indiferent dacă toxicul a pătruns în organism pe cale digestivă, pe cale respiratorie sau prin piele. (Când nu se cunoaşte felul şi denumirea substanţei se va duce la spital şi recipientul sau o probă de substanţă pentru identificarea ei).

Primul ajutor. In caz de intoxicaţie prin înghiţirea de toxic, se vor provoca imediat vărsături. Se va bea apă caldă şi sărată ori cu bicarbonat de sodiu (o lingură la un litru de apă) în care s-au pus 10 comprimate de cărbune medicinal sfărâmate. În lipsă se poate da orice cărbune de lemn, mărunţit fin. De asemenea, intoxicatul va putea bea 2 căni de apă amestecată cu 3-5 albuşuri de ou. După eliminarea toxicului prin vărsături se poate da un purgativ salin (sare amară, sulfat de sodiu). Nu i se va da intoxicatului lapte sau purgative uleioase deoarece pesticidele se dizolvă în materiile grase şi se absorb mai rapid în organism.

Dacă substanţele toxice au ajuns pe piele şi pe haine intoxicatul se va dezbrăca imediat şi se va spăla cu multă apă simplă sau apă cu săpun, după care se va îmbrăca cu haine curate.

În tulburările de respiraţie se va face respiraţie artificială având grijă ca mai înainte să se îndepărteze resturile de vomă sau secreţiile pulmonare din gură. Când intoxicaţia s-a produs prin respiraţia vaporilor toxici ori prin vărsarea de substanţe toxice pe haine, intoxicatul va fi transportat mai departe de locul contaminat cu pesticide înainte de a i se aplica primele îngrijiri.

Atenţie! Cel care dă primul ajutor va lua măsuri de protecţie pentru a nu se contamina şi el cu substanţe toxice: înfăşurarea mâinii cu un prosop, batistă, mănuşi.

RECENT

2018 Sănătatea - Publicaţie de sănătate şi divertisment