Economistul englez James A. Mirrless s-a născut pe 5 iulie 1936, în or. Minnigaffe, Scoţia. După studiile medii, Mirrless s-a înscris la Universitatea din Edimbourg, unde a obţinut titlul de bacalaureat în anul 1957. Apoi a continuat să studieze la Universitatea din Cambridge, obţinând titlul de magistru, în anul 1959. Mirrless s-a specializat în domeniul economiei şi matematicii superioare.

Timp de doi ani (1959-1962), Mirrless şi-a făcut doctorantura în domeniul economiei şi a ţinut prelegeri. În anii 1962-1963, a activat în calitate de colaborator ştiinţific la Centrul de Cercetări Internaţionale din or. New Delhi, India. Ceva mai târziu, a activat la Institutul Dinamicii Economice din Karachi (Pakistan), iar în anul 1963 a fost invitat în calitate de consilier economic al Guvernului din Swaziland.

În anul 1963, Mirrless susţine cu succes teza de doctor în folosofia matematicii economice. Cu 20 de ani mai târziu, în 1982, a fost menţionat cu titlul “Doctor honoris causa” al Universităţii Warwich din Anglia. Din anul 1963 şi până-n 1966, el a activat în calitate de profesor inferior, profesor de matematică economică la Triniti-colegiu, apoi, în anii 1966-1967 - la Colegiul Naffild al Universităţii Oxford.

Mirrless a fost invitat în repetate ori să ţină cursuri de economie la Institutul Tehnologic din Massachusetts (S.U.Â.) (în anii 1968, 1970, 1976, 1987), precum şi la alte universităţi ale lumii. Din anul 1969, Mirrless devine profesor plenipotenţiar în economie al Universităţii din Oxford şi şef al Catedrei de Economie Matematizată la Colegiul Naffild.

Pentru merite deosebite, Mirrless a fost menţionat nu numai cu Premiul; Nobel (1996), dar şi cu multe alte premii, decoraţii, titluri onorifice etc. Încă în anul 1962, Mirrless s-a învrednicit de un premiu destul de rar - Premiul Stevenson în domeniul economiei al Universităţii din Canberra (Australia). Cu acest premiu sunt menţionaţi doar tinerii economişti, Mirrless pe atunci; având doar 26 de ani.

Actualmente, Mirrless este membru-titular al Consiliului Ştiinţific al Colegiului Naffild al Universităţii Oxford, al Academiei Marii Britanii (din anul 1984), al Asociaţiei Economice Regale a Marii Britanii, iar în anii 1988-1992, a fost chiar Preşedinte al acesteia, membru al Consiliului Societăţii de Analiză Economică, iar de la sfârşitul anilor ’60 - redactorul revistei informative “Cercetări economice”. El este membru al colegiului redacţional al mai multor reviste ştiinţifice din Oxford, Cambridge şi Edimburg. A mai fost membru al Comitetului pentru Planificare al O.N.U., iar în anii 1976-1978 - membru al Comitetului Vistieriei Marii Britanii.

El este membru onorific al Academiei de Ştiinţe şi Arte a S.U.A., al Asociaţiei Economice Americane (1982), vicepreşedinte şi preşedinte al Societăţii Econometrice Internaţionale (1980-1982) etc. Mirless este deţinătorul mai multor titluri onorifice ştiinţifice şi profesorale.

Fondul de idei ale operei economice a lui James Mirrless este axat în jurul unei probleme fundamentale - domeniul informaţiei economice din interiorul următoarelor categorii problematice: teoria economică generală, analiza sistemelor ca atare, sistemul financiar-fiscal al statului, teoria şi practica financiară, inclusiv sistemul şi structura bancar-valutară empirică, privite prin prisma istoriei economice.

Mirrless, ca orice economist dotat, a început analiza economică cu fenomenele de suprafaţă - martori indirecţi ai unor evenimente şi procese economice fundamentale, la concret - cu analiza sistemului fiscal statal. Pentru prima oară în istoria cercetărilor economice, Mirrless a apelat la faptul respectării principiilor etice de către stat.

Statul, în opinia lui, nu trebuie să acumuleze cu orice preţ informaţie despre cetăţeni, pentru a scoate în eyidenţă orice sursă de venit, pentru a şti mai precis la ce grad trebuie impozitat fiecare cetăţean al ţării. Cercetările analitice în acest domeniu s-au soldat cu un articol fundamental, apărut în anul 1971, eu titlul “Contribuţii la teoria optimă de impozitare a veniturilor”.

Criteriul schemei optime de impozitare, după Mirrless, trebuie să fie preferinţele individuale ale oamenilor şi “funcţia individuală de consum”. El pledează pentru “niveluri joase de impozitare” pentru păturile populaţiei cu venit scăzut. Iar, uneori, acestora li s-ar putea plăti chiar unele indemnizaţii din bugetul statului. Împreună cu colegul său american Peter Dimond, Mirrless a scris articolul (din două părţi) “Impozitarea optimă şi producţia socială“, apărută în anul 1971.

Laitmotivul acestui articol este: “o impozitare optimă pentru o producţie optimă“. Mai târziu, în anul 1978, în baza materialelor analizei economice, ei au editat monografia cu titlul “Impozitarea optimă în economia stohastică“.

Bizuindu-se pe lucrările economiştilor americani R. Solow şi W. Vickrey, Mirrless a început să studieze impozitarea marilor oraşe ale S.U.A., unde populaţia lucrează, de obicei, în centru, dar locuieşte la periferie şi cheltuieşte foarte mult pentru transport. Cu această ocazie, Mirrless a scris, în anul 1972, un articol mare “Oraşul optim”, iar Vickrey - “Oraşul-fîrmă“.

Mirrless a renunţat la teoria veche, conform căreia cu cât e mai mare impozitul, cu atât e mai bine pentru ţară. El a concluzionat că şi bugetul ţării, şi populaţia au de câştigat atunci când impozitele sunt optime, deoarece 60% din PIB (produsul intern brut) în S.U.A. este produs de către firmele mici şi mijlocii, iar în Japonia această cifră se ridică la 70%.

Împreună cu un profesor de la Oxford, Ian D. Light, Mirrless a scris mai multe articole, iar, mai apoi, “îndrumarul pentru analiza proiectelor industriale în ţările în curs de dezvoltare”, apărut în anii 1968-1969, în care se vorbeşte despre rolul economic al statului în scopul redresării economice a acestor ţări. O altă carte a iui Mirrless a fost “Expertiza proiectelor şi planificarea în ţările în curs de dezvoltare”, apărută în anul 1974. La acest capitol, Mirrless a mai editat o broşură cu titlul “Preţurile optime în ţările în curs de dezvoltare”, scrisă împreună cu amicul său A.R. Chan, în anul 1973 .

Mirrless a mai publicat un şir de articole de mare valoare cu titlurile: “Secvenţe privind economia bunăstării, informaţiei şi imprevizibilităţii”, “Teoria pură a economiei în ţările în curs de dezvoltare şi proporţionalitatea dintre producţie şi consum”, “Teoria impozitului optim”, apărute respectiv în anii 1974, 1975 şi 1976.

Mirrless şi-a expus credo-ul său faţă de modelele de creştere economică. La acest capitol, Mirrless are succese destul de considerabile. El nu s-a străduit să creeze noi modele economico-matematice, dar şi-a depus eforturile să implementeze în activitatea economică reală modelele deja existente. După cum se ştie, modelele actuale sunt dedicate următoarelor probleme: problemei monetare (băneşti), teoriei investiţiilor de capital, aspectelor de planificare şi administrare economică, problemei impozitelor şi, desigur, istoriei economiei.

Mirrless este un economist, care nu procedează în mod dogmatic. Pentru el, modelul e ceva ipotetic, pur teoretic, pe când activitatea economică e cu totul altceva. De aceea, spune el, nu e corect să privim economia reală prin prisma calapodului rigid al modelelor economico- matematice. Modelele trebuie să ajute la joncţionarea analizei economice cu activitatea economică şi cu politica economică.

El este de acord că modelele creşterii economice nu trebuie să fie statice, ci dinamice, ca să poată fi utilizate la analiza comparativă a fenomenelor economice în perspectivă economică, a aspectelor dinamicii progresului tehnico-ştiinţific, la pronosticarea dezvoltării economice şi pentru înţelegerea mai bună a realizării posibilităţilor potenţiale.

Mirrless a clasificat modelele economico-matematice în felul următor: modele explicabile, analitice, didactic-instructive, filosofice, instituţionale etc.

În anul 1982, Mirrless a scris un articol de mare valoare, intitulat “Aspectul economic al utilitarismului”, în care problema utilitarismului este înglobată în cea a alegerii individuale şi sociale, teoriei raţionale, economiei bunăstării etc.

James Mirrless a fost apreciat înalt de către Fondul Nobel şi Comitetul Nobel, decernându-i-se prestigiosul Premiu Nobel în domeniul economiei pe anul 1996, pentru realizările fundamentale în domeniul informaţiei economice (sau stimulării economice în condiţiile unui deficit de informaţie), împreună cu William Vickrey (S.U.A.).

Actualmente, procedeul Mirrless-Vickrey este utilizat în practica economică atunci când întreprinzătorul activează în condiţii de informaţie incompletă.