O altă posibilitate este contaminarea toaletei sau înotul în apa contaminată, chiar bazine insuficient clorinate. Contactul direct, îndelungat, cu persoana bolnavă sau tendința copiilor mici de a duce la gură obiecte sau jucării este de asemenea un factor important în apariția bolii.
Perioada de debut, pre-icterică, durează câteva zile, până la o săptămână și este nespecifică. În această perioadă sunt observate manifestări generale (febră, dureri în mușchi, secreție nazală, oculară, bronșică abundentă, ce dau un aspect gripal, situaţie frecventă în cazul copiilor). De asemenea, se înregistrează manifestări digestive (micșorarea apetitului, grețuri, vărsături, senzația de greutate, jenă în porțiunea superioară-dreaptă a abdomenului, balonări, în unele cazuri diaree) sau simptome neuropsihice (cefalee, amețeli, astenie, insomnie, iritabilitate).
După aceasta se instalează icterul, care poate dura 2 - 4 săptămâni, ce colorează pielea și mucoasele în galben, în timp ce urina devine închisă la culoare, iar scaunul decolorat. În această perioadă copilul este apatic, astenic, cu apetitul diminuat, celelalte manifestări ale bolii atenuându-se. Frecvent ganglionii cresc în volum, ficatul se mărește și devine sensibil, iar splina, de asemenea, se mărește. La copii, destul de frecvent apar forme anicterice (ce se depistează în urma datelor epidemiologice și a testelor de laborator) care trebuie supravegheate la fel de atent ca și formele icterice.
Perioada de convalescență durează 1 - 2 luni, în care icterul și toate manifestările sale dispar, ficatul revenind la dimensiuni normale, starea generală a copilului normalizându-se. Diagnosticul se pune prin colectarea datelor epidemiologice, clinice și de laborator. Odată precizat, bolnavul trebuie internat în spital, unde este supravegheat și tratat cel puțin 2 săptămâni.
După externare, pacientul este el urmărit clinic și prin teste de laborator încă circa 6 luni, după o schemă bine-stabilită de medic. În acest timp, este necesară adoptarea unui stil de viață și a unui regim alimentar sănătos, cu respectarea orelor de odihnă, evitarea eforturilor fizice mari, abordarea unei diete bogate în fructe și legume proaspete și cu alimentele preparate sănătos, cu lipide și glucide de calitate, naturale și evitarea alimentelor cu adaosuri chimice. Uneori este benefic un supliment de vitamine.
Profilaxie
Profilaxia hepatitei se poate face cel mai eficient prin folosirea vaccinului specific, antihepatita A sau a unui vaccin combinat împotriva hepatitelor A și B. În cazul în care e nevoie de o profilaxie de urgență (în focare) sau în cazul în care sunt contraindicații, se efectuează o profilaxie cu imunoglobuline, care are însă un efect limitat în timp.
Boala poate fi preîntâmpinată în majoritatea cazurilor prin igienă elementară:
- spălarea pe mâini după fiecare folosire a toaletei;
- spălarea pe mâini ori de câte se prepară hrana;
- spălarea fructelor și legumelor ce vor fi consumate crude;
- prepararea corectă a hranei;
- spălarea veselei și igienizarea toaletei;