Simptomele tuberculozei pulmonare apar treptat şi se desfăşoară pe o perioadă de cîteva săptămîni sau luni:
- Tuse cu spută mai mult de 3 săptămîni;
- Febră timp de o săptămînă fără o cauză evidentă, frisoane;
- Dureri în regiunea cutiei toracice;
- Hemoptizie (spută cu sînge eliminată prin tuse);
- Scădere bruscă în greutate;
- Pierderea poftei de mîncare;
- Astenie permanentă, oboseală;
- Dispnee la efort fizic;
- Transpiraţii excesive, mai ales noaptea.

Trebuie  de ştiut însă, că în această perioadă cu simptome, de obicei înainte de prezentarea la doctor, bolnavii sunt foarte contagioşi. Cu cît se adresează mai tîrziu la medic, cu atît mai multe persoane vor fi infectate.

Pe plan mondial, pentru controlul tuberculozei, OMS recomandă strategia DOTS (tratament sub directa observaţie), ce combină următoarele elemente:

• Program Naţional de Control al tuberculozei;
• detectarea cazurilor de tuberculoză prin examenul microscopic al sputei  la suspecţi;
• chimioterapie standardizată de scurtă durată, sub directa observare a tuturor cazurilor cu bacilul Koch evidenţiat la examenul microscopic al sputei;
• asigurarea unui sistem de monitorizare prin înregistrarea pacienţilor;
• urmărirea şi evaluarea lor printr-un program adecvat de supraveghere.
• Bolnavul de tuberculoză este obligat să scuipe într-un vas special, care să conţină un dezinfectant (de exemplu, solutie de cloramina 5%). Igiena este absolut necesară. Dacă nu există scuipători, este bine să se scuipe în şerveţele de hîrtie şi acestea să se arunce în foc. Bolnavul de tuberculoză nu trebuie să-şi clătească gura deasupra chiuvetei.

Lenjeria bolnavului grav, care poate fi contaminată de spută, urină şi alte secreţii trebuie strînsă într-un loc separat de lenjeria celorlalţi membri ai familiei şi trebuie dezinfectată înainte de spălare. Razele solare sunt un foarte puternic dezinfectant pentru bacili. Pereţii se vor vărui de cel puţin 2 ori pe an, punîndu-se în var formol. Bolnavii contagioşi trebuie sa aibă veselă şi tacîmuri separate, care vor fi fierte separat.

Cînd tuşesc sau strănută, trebuie să-şi acopere nasul şi gura şi să îşi întoarcă capul de la persoanele care se află în preajmă. Cel mai indicat ar fi ca bolnavul să aibă o camera separată. Trebuie îndepărtate toate animalele din apartament (pisici, cîini, papagali) care se pot îmbolnăvi de tuberculoză şi pot deveni astfel surse de infecţie.

După terminarea tratamentului, fostul bolnav trebuie să se prezinte cu regularitate la controlul radiologic şi bacteriologic. La foştii bolnavi, în caz de gripă, operaţie de ulcer gastric sau de amigdalită, o sarcină (care scad rezistenţa la tuberculoză) se recomandă chimioprofilaxia.

Cum prevenim tuberculoza?
Prima măsură este vaccinarea cu B.C.G. la nou-născut, urmîndu-se în continuare schema de vaccinare a sugarului, copilului şi adolescentului. Rolul protector al vaccinului B.C.G. intervine la două luni după vaccinare.

Tuberculoza este o boală care nu se vindecă de la sine. De aceea, trecerea timpului permite bolii să avanseze şi să se agraveze, bacilii înmulţindu-se pot cauza complicaţii grave. Fiecare bolnav are acces la tratamentul tuberculozei, acesta fiind gratuit, atît pentru copii, cît şi pentru adulţi.

Tuberculoza poate fi prevenită prin:

• respectarea unui regim sănătos de muncă şi odihnă;
• alimentaţie bogată în proteine şi vitamine;
• asigurarea unor condiţii igienice corespunzătoare acasă şi la locul de muncă;
• evitarea factorilor stresanţi din mediul inconjurator;
• evitarea fumatului, abuzului de alcool şi consumului de droguri;
• prezentarea la controale medicale periodice;
• evitarea încăperilor aglomerate şi insuficient ventilate;
• acoperirea cu o batistă sau şerveţel de hîrtie a gurii şi nasului în timpul tusei, recomandînd şi altora să facă acest lucru.
• izolarea persoanei, care prezintă semne de boală într-o odaie separată, bine ventilată, cu consultarea imediată a medicului de familie. (Centrul Naţional Ştiintifico-Practic de Medicină Preventivă din RM)