Cauzele şi bolile care produc vărsături sunt numeroase, dar cele mai frecvente se datorează tulburărilor şi bolilor aparatului digestiv: gastrita, ulcerul gastro-duodenal, apendicita, enterocolita, indigestiile etc. (vezi şi aceste boli). Urmează apoi bolile ficatului (colecistita, colica biliară), intoxicaţiile alimentare sau cu substanţe chimice, sarcina, bolile sistemului nervos, bolile infecţioase acute, bolile de rinichi etc.
Bolnavul trebuie să constate dacă vărsăturile sunt alimentare (cu alimente nedigerate sau incomplet digerate), dacă sunt acrişoare, dacă sunt amare şi deci dacă conţin bilă sau dacă sunt cu sânge (închise la culoare). Aceste observaţii sunt necesare medicului pentru a stabili diagnosticul.
Dacă vărsăturile apar după un exces de alimente sau băuturi alcoolice, după ingestia unor alimente alterate ori după înghiţirea de substanţe toxice, ele sunt bine venite căci elimină tot ceea ce stomacul nu poate tolera, suporta. În aceste situaţii chiar se recomandă provocarea de vărsături.
Dar dacă vărsăturile se repetă des şi sunt prelungite (peste 1-2 zile) atunci ele duc la pierderea de apă şi substanţe minerale precum şi la denutriţia omului. La sugari şi la copiii mici vărsăturile au urmări mai grave, de aceea ei vor fi supravegheaţi continuu şi consultaţi de medic.
Primul ajutor. În timpul vărsăturilor, bolnavul va fi ridicat din pat în poziţie şezând şi va voma într-un vas. Dacă are proteză mobilă, aceasta se va scoate (pericol de înec). În timp ce vomită, copiii mici nu vor sta pe spate ci vor fi întorşi pe o parte, pentru a nu se asfixia cu lichidul vărsat. La fel se va proceda şi cu bolnavii în comă. Pentru a se combate greaţa şi reflexul de vomă se recomandă ca bolnavul să respire profund şi să fie liniştit din punct de vedere psihic.
După vărsături repetate i se vor da bolnavului, în cantităţi mici şi des, băuturi reci (apă, apă minerală, sucuri de fructe, infuzie slab îndulcită de mentă, muşeţel, salvie, Ceai gastric) pentru a înlocui lichidele pierdute de organism. Stomacul va fi pus în repaus, timp de 1-2 zile bolnavul se va alimenta doar cu supe de zarzavat, orez, cartofi, strecurate şi sărate. Numai când stomacul va permite, se va trece treptat la o alimentaţie mai consistentă cu lactate şi făinoase.
Dacă vărsăturile nu încetează, se vor folosi medicamente antispastice, contra vărsăturilor sau somnifere.
Prevenirea vărsăturilor la sugar se face prin ridicarea acestuia în poziţie verticală, câteva minute, imediat după supt, pentru eliminarea pe gură a aerului din stomac. Vărsăturile femeilor gravide vor fi tratate de către medicul specialist.