Despre stres
Stresul este de 2 tipuri: bun și rău (eustres și distres). Stresul solicită într-un fel organismul și poate fi de natură psihică (experiențe de viată sau suprasolicitarea), alimentară, fizică (epuizarea, condițiile de mediu), nervoasă, endocrină, de sarcină etc.
Distresul influențează negativ organismul, dereglându-i homeostazia într-o manieră greu de reechilibrat. Formele mai intense ale stresului, stresul cronic, se pot manifesta sub forma unui adevărat sindrom, care se manifestă prin dereglări ale somnului, depresie, anxietate, epuizare, irascibilitate, tulburări cardiace, musculare, digestive, migrene, micșorarea imunității și afecțiuni infecțioase frecvente etc.
Eustresul reprezintă acel stres cu efecte pozitive asupra organismului, declanșat de activități sau experiențe plăcute, dar care are un risc patogen în anumite cazuri. De exemplu, o persoană care își desfășoară activitatea cu multă plăcere, dar lucrează foarte mult zilnic. Este o activitate plăcută, însă ea duce la epuizare. Un alt exemplu ar fi o emoție puternică.
Primele semne ale stresului
Simptomele declanșate de stres în primele faze sunt diverse, variind de la o persoană la alta. Din păcate multe din aceste simptome nu sperie pacientul, în așa mod încât starea cronică de stres apare în mod sigur.
Tulburările de somn
Pacientul suferă tulburări de somn diverse - fie adoarme mai târziu, fie se trezește prea devreme sau cu greu la mijlocul zilei, fie se trezește în timpul nopții și dimineața nu se simte odihnit, fie are coșmaruri, fie prezintă o somnolență continuă ziua, iar noaptea nu doarme.
Stare ușoară de oboseală
Bolnavul din ce în ce mai des se simte epuizat, nu mai are aceeași viteză de muncă, vitalitate, simte că randamentul său scade.
Iritabilitate
Adesea se observă la cei din jur modificări în comportament. Ei devin irascibili, nervoși, își controlează mai greu impulsurile, sunt mai suspicioși, mai anxioși, poate să le scadă și inițiativa în diverse activități, atât familiale, cât și profesionale etc. Nu trebuie sa judecam "rece" aceste modificări de comportament, ci mai degrabă să observam dacă nu cumva sunt prezente și alte semne ale stresului. În cazul acesta trebuie să le fim alături, să-i liniștim, să îi încurajăm și să-i tolerăm.
Tulburări digestive
Tulburările digestive pot fi diverse (stări diareice fără motiv sau constipație, lipsa poftei de mâncare sau din contra, pofta excesivă, crampe intestinale, dureri gastrice, senzație de arsură) etc.
Alte semne clinice - tensiune musculară, crampe musculare, oboseală musculară. Uneori, în stările tensionate, se simte o epuizare musculară însoțită de senzație de pierdere a controlului, senzație de leșin, transpirații și tremur. Pot fi migrene, ce apar în diverse momente ale zilei sau chiar noaptea, care nu răspund la tratarea unor posibile afecțiuni. Poate apărea micșorarea capacității de concentrare și memorare, persoanei ii scade randamentul intelectual. Uscarea gurii - un semn al creșterii activității sistemului nervos adrenergic.
Agitație și instabilitate emoțională
Bolnavul se agită să își rezolve responsabilitățile zilnice, însă randamentul nu este pe măsura efortului depus. Instabilitatea emoțională se poate manifesta prin stări depresive, plâns, etc.
Infecții frecvente
Infecțiile frecvente (răceli, infecții urinare etc) demonstrează o micșorare a activității sistemului imunitar, micșorare ce adesea este cauzată de stres.
Tratamentul stresului
Nu există un tratament standardizat, cel mai indicat este ajutorul unui specialist - psiholog. Metodele constau în terapie, tehnici de autoterapie și în tratament medicamentos în stările mai grave (vitamine, medicamente calmante).