Faringita reprezintă inflamația produsă de o infecție a mucoasei faringelui - porțiunea tubului digestiv dinte cavitatea bucala și esofag. Apare în urma unor infecții virale (uneori bacteriene), precum o răceală, gripă sau o infecție a sinusurilor. Cei mai afectați de faringită sunt copiii, dar maladia nu îi ocolește nici pe adulți. Este specifică sezonului rece, îndeosebi în cazul epidemiilor de gripă sau de viroze.

Faringita este o infecție comună. Majoritatea cazurilor se vindecă de la sine, în decursul a 3 - 10 zile. Nu necesită altceva decât antiinflamatoare și analgezice pentru calmarea disconfortului. Foarte rar, edemul mucoasei faringiene poate fi atât de mare, încât împiedică respirația. Dacă faringita este produsă de o bacterie, cum ar fi streptococul, este necesar tratamentul antibiotic, pentru a preveni complicațiile. Faringita poate fi o manifestare a unei alte boli precum difteria, mononucleoza, gonoreea sau infecția HIV.
Faringita, inflamația produsă de o infecție a mucoasei faringelui
Cauzele faringitei
Cauzele obișnuite de faringită sunt infecțiile virale de tract respirator superior, precum banala răceală, dar și alergiile de sezon. Faringitele bacteriene pot fi provocate de agenți patogeni bacterieni ca streptococul, mycoplasma pneumonie, clamydia si neisseria. Din totalul faringitelor, 60 % sunt date de virusuri, iar restul sunt provocate de o infecție bacteriană. Infecția se transmite prin contactul direct dintre persoane.

Factori de risc
Factorii de risc includ tușitul unei persoane din apropiere, inhalarea poluanților, prezența concomitentă a altor afecțiuni, alergiile sezoniere, fumatul activ și pasiv.

Semnele și simptomele faringitei
Faringita se manifestă prin febră, uneori ridicată (poate fi și 40 de grade Celsius), însoțită sau nu de frison, tuse, iritație dureroasă a gâtului, secreții nazale, dureri ale urechilor. Durerile în gât sunt accentuate de deglutiție.

Tratamentul faringitei
Durerea în gât și febra pot fi tratate cu medicamente eliberate fără rețetă, precum aspirina. Pentru micșorarea disconfortului, se poate face gargara cu apă călduță, în care se dizolvă o linguriță de sare.

Antibioticele trebuie administrate doar la recomandarea medicului, în cazul în care s-a stabilit că faringita are drept cauză o infecție bacteriană. Antibioticele pot fi eficiente asupra bacteriilor, însă nu au nici un efect aspra virusurilor.

Dacă diagnosticul a indicat o infecție streptococică este important să se continue tratamentul antibiotic cel puțin 10 - 14 zile, chiar dacă durerea în gât sau alte simptome au dispărut, pentru a asigura eradicarea infecției bacteriene. Infecția faringiană streptococică, cu anumite tulpini bacteriene, poate conduce la reumatism articular acut, uneori cu afectarea valvelor inimii. Angina streptococică netratată poate provoca abcesul periamigdalian sau inflamația purulentă la nivelul ganglionilor.

Faringitele provocate de virusuri se vindecă de obicei de la sine. Deoarece antibioticele nu sunt eficiente, tratamentul urmărește ameliorarea simptomelor și îmbunătățirea stării generale. Faringita persistentă, provocată de expunerea la iritanți, fumuri, poluanți sau alte chimicale industriale, este tratată prin reducerea sau limitarea contactului cu aceste substanțe.

RECENT

2018 Sănătatea - Publicaţie de sănătate şi divertisment