Odata cu saliva sau cu alimentele se poate intimpla sa inghitim o cantitate mare de aer, care patrunde in stomac si ne provoaca senzatie de balonare, crampe, greata si chiar regurgitatii. Excesul de gaze in stomac produce si eructatii (rigiieli) sau poate ajunge in tubul digestiv inferior.

Aerofagia, cum este numita de medici aceasta situatie, se produce cind mincam in graba cantitati mari de mincare, fara sa mestecam bine sau cind bem multe lichide, in special carbogazoase. Din acest motiv, aerofagia mai este numita si boala omului grabit.
Aerofagia, o cantitate mare de aer patrunde in stomac
Aer inghitim si daca adoptam pozitii defectuoase in timpul mesei, precum si cind vorbim sau fumam la masa. Guma de mestecat este o alta cauza de aerofagie. Ea declanseaza hipersalivatie si o data cu saliva inghitim aer. Alimentele greu digerabile, insuficient prelucrate termic sau prelucrate in exces produc si ele aerofagie.

Aceasta problema poate fi declansata si de masticatia dificila si ineficienta a alimentelor, deseori cauzata de unele defecte ale danturii sau de afectiuni ale gingiilor. Uneori, aerofagia este manifestarea unor boli ale tubului digestiv, precum ulcerul, colecistita, neoplaziile sau stenozele digestive. Desi mai rar, disconfortul abdominal poate fi cauzat de stres, de anxietate sau depresie.

In cele mai multe cazuri, aerofagia poate fi evitata prin simpla corectare a obiceiurilor alimentare nesanatoase. Este foarte important in acest sens sa alocam mai mult timp mesei, sa mestecam fara graba si sa nu desfasuram alte activitati in paralel, precum vorbitul sau fumatul. Pozitia la masa este si ea importanta.

O pozitie defectuoasa perturba functionarea corecta a inelului musculos aflat la trecerea din esofag in stomac si favorizeaza aerofagia. Este recomandata fractionarea meselor (mese mici si dese), evitarea bauturilor carbogazoase, a alimentelor de tip fast food, a prajelilor, a carnii in exces, a dulciurilor concentrate si a gumei de mestecat.

Cand aerofagia devine deranjanta, ea trebuie investigata pentru a exclude afectiunile tubului digestiv. Medicul poate solicita investigatii gastrointestinale precum endoscopia digestiva, ecografia abdominala sau examenele radiologice.

In timpul suptului, bebelusii ingurgiteaza si mici cantitati de aer o data cu laptele. Pe de alta parte, laptele matern supt in forta de bebelusi devine spumos si contine bule de aer. De aceea, bebelusii trebuie tinuti in pozitie verticala dupa alaptare, pentru a-i ajuta sa eructeze.

Exista mai multe preparate farmaceutice care trateaza aerofagia. Carbunele activat, argilele absorbante, simeticonul reduc volumul gazelor si amelioreaza senzatia de balonare. Prokineticele (metoclopramid, domperidon) pot de asemenea sa amelioreze simptomele neplacute prin stimularea motilitatii intestinale.

RECENT

2018 Sănătatea - Publicaţie de sănătate şi divertisment