Analiza si aprecierea indicilor morbiditatii elevilor pe o perioada de 17 ani ne demonstreaza o tendinta de sporire a lor de la 123,4 la 1000 elevi in 1985 pana la 28,8% in 1998, majorandu-se mai mult de 2 ori. In ultimii ani se constata o diminuare neconstanta, atingand in anul 2001 nivelul de 248,3%0.
In sctructura morbiditatii pe 1 loc se plaseaza maladiile organelor de respiratie alcatuind 32,1 la suta, dupa ce urmeaza morbiditatea cu acuitatea scazuta a vazului cu 23,2% si in sfarsit maladiile sistemului cardiovascular cu 13,6%.Pe locul IV-lea si V-lea respectiv sunt plasate maladiile sistemului hematopoietic 12,2% si sistemului digestiv cu 9,8%. La elevii din clasele primare se determina o morbiditate generala mai sporita fata de cei din clasele superioare, ce intr-o anumita masura, posibil sunt influentate de particularitatile de varsta, maturizarea unor sisteme, formarea si determinarea sistemului imun s.a.
Prezinta un interes deosebit raspandirea unor maladii in dependenta de varsta copiilor. S-a determinat ca copiii de 7-13 ani mai frecvent sunt bolnavi de maladiile organelor de respiratie, boli infectioase si a pielii. In acelasi timp l cei de 14-16 ani se determina o morbiditate mai sporita a sistemului nervos periferic, inclusiv cu acuitatea scazuta a vazului, maladiile sistemului cardiovascular si digestiv.
In prezent o deosebita atentie trebuie de oferit intrebarii despre majorarea in continua a afectiunilor sangelui si sistemului hematopoietic de la 14,1%0 in 1998 pana la 16,2%0 in 2001, avand o tendinta de sporire in continuare.
E de mentionat faptul ca din grupa maladiilor sistemului hematopoietic mai frecvent se inregistreaza anemiile feriprive, ce alcatuiec circa 80%, din morbiditatea prin anemii inregistrata in cadrul sectorului Edinet si in deosebi la elevii din scolile Trinca, Cuconesti, Corpaci, Cupcini s.a.
E cunoscut faptul ca starea de sanatate a copiilor si adolescentilor este influentata de un sir de factori sociali, ecologici, inclusiv si comportamentul igienic. Analiza datelor obtinute permit de a constata existenta unei corelatii (Rxy=0,832) dintre acuitatea scazuta a vazului, insuficienta iluminatului natural si artificial din incaparile principale a scolilor. Anemiile feroprive in mare masura sunt conditionate de carenta de fier, insuficienta de proteine (Rxy=0,992; 0,987; 0,982).
Reiesind din valoarea indicilor medii ai morbiditatii generale si folosind metodele matematice (dupa Valvaciov) s-a efectuat prognozarea morbiditatii generale pe ultimii 3 ani. Dupa cum am mentionat mai sus se determina o diminuare a morbiditatii generale. Pentru determinarea factorilor de risc si a morbiditatii s-a intocmit un sistem de supraveghere igienico-epidemiologic, ce prevede un sir de masuri ce tin de:
- evaluarea factorilor;
- evaluarea morbiditatii generale
- evaluarea masurilor profilactice
Din masurile profilactice au fost realizate cele ce tin de educatia pentru sanatate si promovarea modului sanatos de viata.
In scop profilactic au fost folosite pe larg:
- presa, televiziunea locala, radio "Sanatatea", prin intermediul caruia au fost difuzate un sir de convorbiri pentru diferite teme.
Conform indicatiilor din plan sarcina in majoritatea scolilor s-au optimizat parametrii iluminatului natural si artificial, fapt care a contribuit la diminuarea morbiditatii cu acuitatea scazuta a vazului de la 48,1%0 in 1998 pana la 39,5%0 in 2002. Se determina o diminuare si a morbiditatii sistemului cardiovascular de la 18,3%0 in 1998 pana la 15,1%0 in 2001, si sistemului hematopoietic, maladiilor sistemului osteomuscular.
Din contul diminuarii unui sir de maladii se determina o stabilizare a morbiditatii generale in ultimii 3 ani.
Rezultatele obtinute confirma ca masurile de profilaxie efectuate in institutiile instructiv-educative au un efect pozitiv.