Este o perturbare acută, gravă a circulaţiei sanguine a creierului, produsă de obicei de o hemoragie, ca urmare a ruperii unui vas de sânge. Alteori această perturbare se datorează opririi irigaţiei cu sânge a unei părţi din creier datorită astupării unui vas sanguin cu cheaguri ori îngustării vasului printr-un spasm.

Aceste accidente vasculare se întâlnesc mai frecvent la persoanele în vârstă, care prezintă o scleroză (rigiditate) a arterelor creierului sau la bolnavii cu hipertensiune arterială netratată. In aceste situaţii, bolnavul îşi pierde brusc cunoştinţa, cade şi poate intra în comă. Membrele unei jumătăţi de corp sunt paralizate, nu mai pot fi mişcate, iar gura devine strâmbă.

Multe persoane, mai ales cele cu tensiune arterială foarte mare, au nişte semne prevestitoare înainte de a se declanşa accidentul vascular: dureri mari de cap, ameţeli, mers dezechilibrat, tulburări de vedere sau de vorbire, slăbiciune la o mână sau la un picior. In această situaţie bolnavul va sta în repaus, şezând pe un scaun, fotoliu sau în pat, rezemat de perne, va pune o compresă rece pe cap, va lua medicamente antihipertensive şi sedative şi va trimite după medic.

Primul ajutor. In cazul în care s-a produs apoplexia cerebrală, bolnavul va fi pus în repaus complet la pat, cu capul mai ridicat. I se vor pune comprese reci pe cap, dar nu pungă cu gheaţă. In schimb, la picioare i se vor aplica sticle cu apă caldă, care vor ajuta la dilatarea vaselor sanguine şi astfel la atragerea de sânge dinspre cap, spre picioare. Tot în acelaşi scop se pot pune 2-4 ventuze pe spate, pentru a atrage o parte din sângele circulant.
- Bolnavul nu va fi mişcat, zguduit şi nu va fi transportat la spital decât la indicaţia medicului. Este foarte importantă calmarea, liniştirea bolnavului. Nu se va face zgomot, nu se va vorbi, nu i se vor pune întrebări inutile şi nu se vor permite în preajma sa prea multe ajutoare, prea mulţi sfătuitori curioşi.
- Atenţie la asfixie prin pătrunderea în căile respiratorii a lichidului de vărsătură (se va curăţa gura în caz de vărsături) sau prin căderea limbii în fundul gâtului (se va ţine capul mai sus şi întors într-o parte).
- Nu i se vor da bolnavului multe lichide. Din contră, se va căuta eliminarea surplusului de lichide din organism pe cale digestivă (prin scaun) cu ajutorul unui purgativ (sare amară) şi pe cale renală administrând un diuretic.
- Se va continua tratamentul hipertensiunii arteriale şi se vor administra sedative, liniştitoare şi antihemoragice.
- Regimul alimentar va fi sever, câteva zile şi va consta din ceaiuri, sucuri de fructe, supe de zarzavat fără sare. Dacă bolnavul nu poate bea voluntar i se vor introduce lichidele în gură cu linguriţa.
Prevenirea accidentelor şi a hipertensiunii arteriale: regim de muncă şi de odihnă echilibrate, raţionale, încă din tinereţe.