Printre cauzele banalei bronşite amintim: infecţiile acute cu microbi, virusuri, ciuperci (tuse convulsivă, pojar, gripă, guturai, tuberculoză etc), substanţe chimice care produc alergie (bronşita astmatică) sau care irită mucoasa bronhiilor, cum este fumul de tutun (bronşita tabagică), praful, gazele iritante etc.
Sezonul rece prin frig, vânt, umezeală, favorizează apariţia bolii. De multe ori bronşita este consecinţa unei infecţii ale căilor respiratorii superioare: faringita, laringita, traheita.
Simptomele principale sunt: tusea uscată, chinuitoare, cu expectoraţie redusă. După tuse, bolnavul simte o jenă sau usturime în piept, înapoia osului stern. Uneori se întâlneşte şi febră (38-40°C), iar din cauza tusei bolnavul nu se poate odihni şi este răguşit. După 3-5 zile bolnavul începe să expectoreze după tuse, o spută mucoasă sau purulentă.
Durata bolii variază, după rezistenţa bolnavului, până la 10-15 zile, copiii mici şi persoanele vârstnice se vindecă mai greu.
Primele îngrijiri. La începutul bolii, imediat după o răceală puternică, se face o baie caldă la picioare şi o inhalaţie. Dacă boala s-a declanşat, se va combate cu medicamentele corespunzătoare eliberate de către medic.
Se pot face inhalaţii cu plante medicinale. Ceaiurile calde de flori de muşeţel, tei, soc, nalbă sau din Ceai antibronşic, îndulcite cu miere, favorizează expectoraţia în faza a doua a bronşitei. Tot pentru uşurarea expectoraţiei se recomandă şi sirop de pătlagină.
Bolnavul va urma un regim alimentar uşor, alcătuit din făinoase, legume, fructe, lactate, lichide. Camera va fi încălzită şi bine aerisită, prevenindu-se aerul prea uscat. Se înţelege că fumatul este interzis. Dacă tusea nu încetează în câteva zile, sau se agravează, prezentarea la medic este obligatorie pentru recomandarea unei radioscopii pulmonare.
De asemenea, persoanele care fac bronşită repetată, vor evita răcelile, variaţiile bruşte de temperatură, vor practica gimnastica respiratorie şi metodele de călire la frig.