Ion Popușoi s-a născut la 6 ianuarie 1924. Este doctor habilitat în științe biologice (1964), profesor universitar (1971), membru corespondent (1965) și membru titular (1972) al Academiei de Științe a Moldovei, distins savant în micologie, fitopatologie, virusologie și protecția biologică a plantelor, academician, Consultant al Institutului de Protecție a Plantelor și Agricultură Ecologică al Academiei de Științe a Moldovei.

După absolvirea Facultății de Pomicultură și Viticultură a Institutului Agricol din Chișinău (1949) și doctoranturii la Universitatea de Stat din Chișinău (1953), a lucrat lector superior la Universitatea de Stat din Chișinău (1953-1958), apoi cercetător științific superior al Filialei Moldoveneşti a A.Ş. a U.R.S.S. (1958–1960), șef de laborator (1961–1964) și director (1964–1970) al Institutului de Fiziologie și Biochimie a Plantelor al A.Ş.M.

În perioada 1970–1974 conduce Secția de Microbiologie a A.Ş.M., între 1971 și 1974 a fost academician-coordonator al Secției de Științe Biologice și Chimice a A.Ş.M. Un timp activează în cadrul Academiei de Științe Agricole a U.R.S.S., fiind director al Institutului Unional de Cercetări Științifice în domeniul Metodelor Biologice de Protecţie a Plantelor (1974–1980).

Ulterior, devine șef al Laboratorului de Fiziologie Patologică a Plantelor al Institutului de Fiziologie a Plantelor al A.Ş.M. (1980–1992), director al Institutului de Protecţie Biologică a Plantelor al A.Ş.M. (1992–1996), șef de laborator, consultant (1993–2012) și director (2003 – 2006) al Institutului de Cercetări pentru Protecția Plantelor.

Este fondatorul școlii științifice de micologie și fitopatologie din Republica Moldova. În cercetările sale științifice este preocupat de elaborarea metodelor chimice, biologice și de protecție integrată a culturilor agricole (cerealiere, tehnice, legumicole, pomicole ş.a.).

Efectuează studii valoroase în domeniul micologiei și fitopatologiei, identificând cca 5 000 de specii de ciuperci, evidențiind principalele boli criptogamice ale culturilor agricole; modul de depistare a lor, patogeneza bolilor micotice, bacteriene și virale și măsurile de combatere a acestora la vița-de-vie, la culturile pomicole și la cele de câmp; modul de izolare și identificare a speciilor și tulpinilor de ciuperci; elaborarea în baza lor a noi preparate biologice (verticilina, tricodermina, nematofagina, cuaterina, gleosporina) pentru combaterea anumitor dăunători și boli; elaborarea metodelor de păstrare de lungă durată a fructelor şi strugurilor ş.a.

Rezultatele investigațiilor sunt expuse în peste 450 de lucrări științifice, inclusiv 14 monografii. A deținut 4 brevete de invenție. A fost președinte al Consiliului științific specializat pentru susținerea tezelor de doctor și de doctor habilitat la specialitatea „Protecția plantelor” (1992–1996; 2003–2006). A pregătit 22 de doctori și 1 doctor habilitat în științe biologice.

A participat la numeroase simpozioane și congrese științifice internaționale, inclusiv în SUA, Germania, Ungaria, Armenia, Polonia, Bulgaria, Iugoslavia, Franța, România. A fost președinte al Comisiei unionale de cercetări științifice a trahomicozelor plantelor agricole, reprezentant al U.R.S.S. în Grupul internațional din Paris pentru studierea apoplexiei la sâmburoase.

I s-a conferit titlul de „Om Emerit”, a fost decorat cu „Ordinul Republicii”, cu Medalia „D. Cantemir”, cu Medalia de Aur a Republicii Islamice Iran, cu Diploma de Recunoștință a Societății Internaționale de Horticultură din Haga.

Decedează la 24 mai 2012.